Imprimati articolul

Anotimpul rece, favorabil Pasteurelozei Aviare

PASTEURELOZA PĂSĂRILOR, numită şi HOLERA AVIARĂ, este o boală infecto-contagioasă produsă de o bacterie (Pasteurella multocida), care afectează numeroase specii de păsări: găini, curci, palmipede, porumbei, de colivie şi sălbatice. Pasteureloza se întâlneşte şi la un număr mare de mamifere domestice şi sălbatice. Dintre toate pasteurelozele animalelor, holera aviară este cea mai răspândită în lume. Boala are un caracter enzootico-epizootic, adică există morbiditate mare în focar, cu tendinţă evidentă de a difuza în afara lui, putând să cuprindă mai multe localităţi sau zone. Boala se manifestă clinic, de obicei prin forme supraacute sau acute cu tulburări generale de tip septicemic, tulburări respiratorii şi digestive şi prin leziuni hemoragice în diferite organe (duoden, epicard etc.), hepatită necrotică miliară, precum şi exudate serofibrinoase în sacul pericardic.

Factori favorizanţi

Receptivitatea la această boală este mult influenţată de factorii care scad rezistenţa organismului, precum: adăposturile reci şi umede, supraaglomerările, schimbările bruşte de temperatură, curenţii reci de aer, alimentaţia deficitară şi alţii. La păsări, o receptivitate mai pronunţată o au galinaceele şi palmipedele, boala fiind prezentă la tineretul trecut de 3 luni şi la păsările adulte. Se pare că cele mai sensibile sunt curcile. La pui şi boboci se întâlneşte numai în mod excepţional. Epizootiile de holeră apar de obicei toamna şi se continuă iarna şi primăvara.

Sursele de infecţie

Holera aviară poate să apară într-un efectiv ca urmare a introducerii infecţiei din afară prin intermediul animalelor bolnave sau a diferitelor surse secundare ca: apa, furajele, vehiculele, vizitatorii etc. Boala poate să apară şi spontan prin autoinfecţie cu germeni comensali de pe mucoasele păsărilor, atunci când intervin factori favorizanţi care scad rezistenţa generală a organismului (umezeală, frig, schimbări bruşte de temperatură, furaje necorespunzătoare, infestaţii parazitare etc.).

Păsările bolnave sau cele clinic sănătoase, dar purtătoare elimină germenii în general prin secreţiile oculo-nazale şi bucale sau prin fecale, contaminând aşternutul, furajele, apa, aerul. Contaminarea se face şi prin intermediul păsărilor sălbatice cu care vin în contact sau a diferiţilor vectori, cum sunt insectele hematofage (muşte, căpuşe).

Simptomatologie

Clinic, boala evoluează cu forme supraacute şi acute (septicemice), cel mai adesea mortale, şi forme subacute şi cronice. Forma supraacută debutează brusc cu febră, abatere, cianoza crestei şi a bărbiţelor, mişcări convulsive urmate de moarte după o evoluţie de 5-6 ore, uneori de doar câteva minute. Forma acută este cea mai des întâlnită, având ca dominante tulburări digestive şi respiratorii. Creasta şi bărbiţele sunt cianotice, moartea survenind în 1-2 zile de la debut în majoritatea cazurilor. Unele păsări se vindecă clinic, dar sunt purtătoare şi eliminatoare de pasteurele patogene sau trec în forma cronică, manifestată prin apetit capricios, diaree continuă şi slăbire progresivă, tuse, jetaj, strănut. Prognosticul bolii este foarte grav în formele subacută şi acută, mortalitatea fiind de tip exploziv şi rezervat pentru celelalte forme.
Prevenirea bolii

Măsurile de profilaxie generală nespecifică se realizeză prin aplicarea măsurilor de zooigienă în adăposturi: dezinfecţia cu DECONTAMINOL, CATIOROM, PURSEPT, dezinsecţia cu ROMPARASECT 5%, ROMPARASECT FORTE, SCABIZOL, ROMPARATOX, deratizarea cu RATITOX F sau BRODITOP, deparazitarea internă periodică a păsărilor cu ROMBENDAZOL F. Se are în vedere administrarea unor raţii alimentare echilibrate atât cantitativ cât şi calitativ, precum şi creşterea complet izolată a tineretului faţa de păsările adulte.

De o foarte mare importanţă este profilaxia specifică – imunizarea prin vaccinare cu vaccin antiholeric PESTIHOLVAC FORTE (vaccin mixt contra pseudopestei şi holerei aviare pentru găini, curci, fazani, bibilici), HOLEPAL (vaccin contra holerei aviare la palmipede).

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS poate opri temporar evoluţia bolii numai dacă medicaţia este însoţită de dezinfecţii curente, eliminarea factorilor nocivi de microclimat şi îmbunătăţirea alimentaţiei. Acesta se realizează cu GALIPROTECT C, ENROFLOXAROM (comprimate, injectabil şi buvabil) ROMIGAL, ENROCOL, AVIAN PROTECT, AMOXINEOVIT, AMOXILROM (injectabil sau pulbere hidrosolubilă), ERITROM, OXIROM.
Dr. Viorica CHIURCIU, doctor în ştiinţe medical veterinare, SC ROMVAC CO SA

REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2010

֩ Comentarii