Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Anghinarea: cultura bioenergetică a viitorului?

După studii agrotehnice şi economice desfăşurate pe parcursul mai multor ani, credinţa mea este că, la ora actuală, nicio altă plantă cultivată în România nu mai poate produce, pe unitate de suprafaţă, atâta bioenergie ca anghinarea. Evident, este vorba de anghinarea obţinută din seminţe ameliorate, nu de cea cultivată în condiţii de sălbăticie. Anghinarea pe care am asimilat-o în cultură nu este planta medicinală pe care o ştim cu toţii, ci una fundamental superioară din punctul de vedere al productivităţii.

În condiţii normale de producţie, anghinarea ameliorată de cercetătorii de la Universitatea Agricolă din Vonos, Grecia produce 20.000 kg biomasă la hectar, fără a lua în calcul frunzele şi celelalte resturi vegetale ce îmbogăţesc solul prin aşa-numitele pierderi biologice sau, mai exact spus, prin căzăturile de frunză.

Ofensiva petrolului verde

Demersul unui agronom pentru asimilarea şi extinderea unei asemenea plante ar putea părea cel puţin ciudat. În realitate, el are o fundamentare ştiinţifică solidă în contextul actualei crize energetice mondiale. Criza care se adânceşte şi începe să fie folosită ca o armă politică ce ar putea destabiliza civilizaţia obligă la găsirea unor alternative pe care ştiinţa le plasează în domeniul regnului vegetal.

Supralicitând, ofensiva petrolului verde a căpătat dimensiuni mondiale şi are toate şansele să surclaseze dominaţia petrolului cenuşiu. America de Sud, în special Brazilia şi Argentina sunt pe cale de a dobândi independenţa energetică prin petrolul verde lichid, respectiv prin cantităţile de bioetanol pe care îl produc.

La rândul ei, România ar putea deveni un cap de pod în Europa, dezvoltându-şi o producţie imensă de biomasă energetică doar prin reintroducerea în circuitul agricol a celor 3-4 milioane de hectare scoase din cultură. Nici nu îndrăznesc să avansez cifre privind cantităţile de anghinare, bunăoară, ce s-ar putea obţine doar pe un sfert din pârloaga României.

Ceea ce pot spune este că, în cei doi ani de experimentare pe terenurile sărăcăcioase din jurul Feteştilor, Agroholdingul pe care îl conduc a realizat producţii de 20 tone/ha.

Extrapolând, se poate avansa ideea unei producţii naţionale de 20 milioane tone anghinare, din care se pot obţine granule pentru întreaga Europă. Valoarea calorică a acestei plante este dată de conţinutul în ulei, de aproximativ 7%. Fapt este că 2 kg de granule din anghinare au echivalentul caloric al unui litru de motorină. La un asemenea nivel de conversie, agricultura poate să dobândească o autonomie energetică totală, putând, totodată, deveni un factor de echilibru al Sistemului Energetic Naţional.

Cartea de agronomie,  ca o Biblie

Desigur, acest ultim deziderat este o chestiune de timp. El nu se poate realiza de la un an la altul, dar dacă va exista şi voinţă politică, atunci România poate deveni unul dintre marii furnizori de energie bio ai lumii. Această prognoză nu are iz politicianist, ci aparţine unui agronom care, de-a lungul existenţei sale, a produs şi livrat ţării peste 1 milion de tone de grâu.

Pentru a-mi contura CV-ul profesional, adaug doar că în cei 40 de ani de trudă în Balta Ialomiţei unităţile pe care le-am condus au realizat randamente la nivel european.
Pentru mine, manualul de agronomie este Biblia în care cred la fel de mult ca în cartea bisericească.

Astăzi sunt însă conştient că agricultura clasică trebuie să-şi adapteze funcţiile la cerinţele vremurilor ce vin. Sunt de acord, că printr-un sistem normal de producţie, agricultura României poate produce hrană pentru 80 milioane de oameni.

Experţi în demografie susţin că peste 25 de ani noi vom fi în jur de 15 milioane. Ce vom face cu surplusul de hrană pe care îl vom realiza atunci? Exportul în Europa Comunitară este o alternativă păguboasă. Cum de altfel este şi cel în ţările sărace, cu mulţi oameni flămânzi, dar insolvabili financiar.

De aceea se cere să gândim o altă strategie care să răspundă, în primul rând, interesului naţional şi abia apoi celui mondial.

La nivelul holdingului agricol pe care-l conduc, această strategie are la bază îmbinarea sistemului agricol clasic în acele tendinţe care se conturează ca o şansă sigură de a răzbi.

O plantaţie demnă de Cartea Recordurilor

Ferma de 1.000 hectare profilată pe cultivarea anghinarei va fi cea mai mare din lume. Ea va produce 20.000 tone de biomasă şi va asigura un profit total de aproape 1 milion euro, respectiv între 800 şi 1.000 euro la hectar. În România nu există astăzi o cultură care să asigure un asemenea câştig cert.

Motivaţia

Cu ani în urmă, când agricultura reuşea să-şi echilibreze starea financiară în interiorul său, agronomii erau preocupaţi de stabilirea unei structuri a culturilor care să răspundă atât unor cerinţe de ordin agrotehnic, cât şi economic.

Astăzi, noi suntem puşi în situaţia de a fi sau nu. Distorsiunile pieţei agricole sunt atât de mari pentru fermieri încât până şi cei mai performanţi lucrează în pierderi sau, în cel mai bun caz, la limita profitabilităţii.

Despre dezvoltare nici nu poate fi vorba, atât timp cât am fost şi suntem abandonaţi de toate guvernele care s-au perindat la conducerea ţării. În condiţiile date, singura şansă este să ne descurcăm prin forţe proprii, cum s-ar spune.

Sub impulsul cererii pieţei, noi am încercat să modificăm sistemul tradiţional de asolamente, supralicitând spre plante profitabile, cum ar fi floare-soarelui, soia modificată genetic şi rapiţă. Opţiunea s-a dovedit neviabilă în condiţiile în care floarea-soarelui a devenit o cultură aproape nerentabilă, soia genetică a fost interzisă, iar extinderea rapiţei începe să creeze probleme. Trebuie găsit un alt sistem agricol care să ne asigure existenţa.

Eu, aici în Balta Ialomiţei, am apelat la unele forme de dezvoltare care au produs reacţii din partea unor tradiţionalişti. Una dintre acestea a fost crearea fermei de caprine.

Cum (au zis strategii tradiţional) să creştem capre în Bărăgan, când acestea aparţin arealului agricol semisălbatic? Ei bine, caprele din Balta Ialomiţei se dovedesc a fi afacerea cea mai profitabilă şi foarte curând ea va deveni o oportunitate de export de excepţie.

Sunt conştient că voi avea parte de aceeaşi reacţie adversă şi în cazul anghinarei. „Ce vrea Poienaru, să restabilească sălbăticia în Bărăgan?“ Fals. Ştefan Poienaru, înainte de-a fi un manager, este un agronom cu picioarele adânc înfipte în ogorul ţării.

El este conştient că misiunea sa fundamentală este de a produce hrană. Mai ştie însă, ce alţii înţeleg mai puţin sau nu ştiu deloc, că actualul sistem de agricultură este falimentar în gândirea celor care îl dirijează, precum şi în confruntarea lui cu o piaţă anarhică.

Zece argumente pentru anghinare

Motivaţii de ordin agrotehnic

Doresc să încep cu cele ce ţin de sănătatea şi folosirea pământului.

Anghinarea se dovedeşte a fi singura plantă economică care valorifică în condiţii de eficienţă maximă terenurile slab productive, adesea improprii culturilor agricole. Or, în România, zonă agricolă ameninţată de o puternică deşertificare, tocmai în companiile sudice socotite a fi cele mai fertile anghinarea este planta care poate opri pustiirea câmpiei şi asigura oamenilor o şansă economică şi socială.

Impactul asupra structurii şi fertilităţii solului

- Anghinarea lasă la suprafaţa solului o cantitate imensă de biomasă care, prin putrezire, se transformă în humus. Având un sistem radicular extrem de dezvoltat, anghinarea sparge harpanul în profunzime, lăsând elementele nutritive, apa şi aerul să pătrundă în adâncuri, unde microorganismele lucrează cu spor la transformarea biomasei în humus.

- Pe ansamblu, anghinarea produce mai multe elemente fertilizante decât consumă, constituind în timp sola cea mai importantă în cadrul unui asolament agricol.

- Anghinarea constituie soluţia ideală pentru distrugerea buruienilor. Planta este atât de rapace, încât nu-i poate rezista nici cele mai temute buruieni.

- Este o plantă meliferă ideală. Scoasă complet în afara sistemului de combatere chimică, o plantaţie de anghinare de genul celei care se dezvoltă în Balta Ialomiţei se va transforma în mod sigur în cea mai mare stupină a României.

Motivaţii economice

- La o producţie normală de 20 tone/ha, anghinarea aduce un profit de 800-1.000 euro la hectar, fiind cea mai profitabilă cultură.

- Durata de viaţă a unei plantaţii este între 8 şi 10 ani, timp în care fermierul nu face altceva decât să supravegheze evoluţia culturii şi recoltarea plantelor.

- Stabilitatea producţiei. Fiind o plantă adaptată perfect condiţiilor de secetă, randamentul este sigur şi deosebit de profitabil.

- Pe piaţa externă, cererea de granule vegetale depăşeşte de 50 de ori oferta. Noua companie româno-greacă, Green Energy, îşi propune însă o strategie prin care să valorifice în România cea mai mare parte a biomasei ce se va obţine pe cele 10.000 ha cultivate cu anghinare.

- Combaterea buruienilor în totalitate pe cale naturală, cum  s-ar spune, care adăugată la eliminarea substanţelor chimice de întreţinere a culturii au ca efect reducerea cu 40% a cheltuielilor la hectar.

- Economia de forţă de muncă şi mecanică. Lucrările agrotehnice se reduc la însămânţarea culturii, odată la 8-10 ani şi recoltarea acesteia cu ajutorul unei sisteme de maşini în cadrul căreia intervenţia omului este minimă.

Desigur, şi în cazul acestei culturi de esenţă sălbatică ar putea apărea în timp unele probleme ce ţin de sănătatea plantelor ameliorate. Inclusiv apariţia unor dăunători sau boli care să oblige la cheltuieli peste nivelul celor estimate în prezent. Anghinarea este însă o plantă atât de rapace şi atât de adânc înfiptă în pământ, încât poate economisi de una singură ceea ce se cheltuieşte astăzi pentru sănătatea plantelor de cultură.

Ştefan Poienaru, director general al Agrofam Holding Feteşti
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.6, 16-31 MARTIE 2009

Vizualizari: 21036



֩ Comentarii

 
֠ 1.     Elena Grozea -- (8-January-2010 )
Deosebit de interesant,cu siguranta aceasta va asigura progresul si o sansa pentru viitorul copiilor nostri.Va multumim si va mai asteptam si cu alte informatii .

֠ 2.     Erimia V. -- (13-January-2010 )
Interesant ar fi cat costa insamantarea unui hectar si cine iti pune la dispozitie materialul de insamantare !?

֠ 3.     Bebe Zamfir -- (14-February-2010 )
Multumesc d-lui Poienaru ca a ramas un om deosebit,in ciuda banilor si intodeauna se gindeste si la apicultori.

֠ 4.     Marcel Patrascioiu -- (16-May-2010 )
Am mai citit despre anghinare si stiam valoarea ei energetica.Doresc sa iau legatura cu dl. Poenaru deoarece ma intereseaza sa cultiv intre pomi anghinare.Am infiintat o livada de 10 ha.la Drajna(Calarasi)

֠ 5.     CIOFIRDEL DANIELA -- (7-July-2010 )
Ma intereseaza cultivarea anghinarei.cu cine pot lua legatura pentru informatii despre insamantare si desfacere? Avem o suprafata de 950 ha astept raspuns. Va multumesc

֠ 6.     v -- (28-August-2010 )
de ce nu raspundeti ?

֠ 7.     redactia -- (31-August-2010 )
De cele mai multe ori raspunsurile la intrebari sunt date in revista sau personal, pe adresele de e mail ale celor care intreaba si care de cele mai multe ori uita sa mai verifice pe site, acolo unde au postat intrebarea. Raspunsul referitor la cultura anghinarei a fost publicat de cel putin doua ori pana acum. Pentru informatii privind cultura anghinarei incercati sa luati legatura cu domnul Poienaru, manager AGROFAM HOLDING SRL care pote fi gasit la numarul de telefon 0243.363.368! Redactia Lumea satului

֠ 8.     Ioan -- (27-December-2010 )
off, am vazut culturile de anghinare. -cea pusa acum 2 ani pe cimpurile dintre Fetesti si Movila, nu mai sunt decit CITEVA PLANTE din sute de hectare cultivate.Restul de sute de hectare arate si puse alte culturi.. -cea pusa anul trecut pe balta in zona garii Ovidiu si acolo citeva sute de hectare, arata mai rau decit jalnic. Asteptam primavara sa vedem daca mai ramine ceva de aceea miraculoasa cultura cum o lauda dl poienaru Si un sfat pentru redactie.Va rog, pentru a capata credibilitate numai publicati astfel de fantezii.Verificati calitatea informatiilor. Cu stima,

֠ 9.     Nita apicultor -- (27-December-2010 )
Ioane ai dreptate. Cultura e proasta rau.Noroc ca au taiat_o cu combina inaite sa o filmeze astia de la antena satelor , ca crescuse balaraul la 3 metri inaltime si nu mai stiai ce e dedesupt. Am fost cu pavilionul si daca nu plecam la timp imi mureau albinele de foame.Probabil ca este o afacere de fentat ceva fonduri UE.

֠ 10.     nicolae -- (1-January-2011 )
Daca se poate spune ceva si despre efectele negative ale organismelor modificate genetic , ale impactului asupra mediului pentru aceasta planta. Daca ne gandim numai la castig fara sa analizam totul amanuntit ,s-ar putea sa pierdem in timp mai mult decat credem ca vom castiga.

֠ 11.     sanda -- (13-March-2011 )
buna. eu cred ca daca era o asa mare productie la ha se apucau si altii de asta dar eu una nu cred cai asa roz

֠ 12.     Lae -- (25-June-2011 )
Redactia nu are nici o reactie? Nu raspunde de o asemenea fantezie ? Sunt de asteptatreconfirmari.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI