Imprimati articolul

An greu pentru producătorii de legume, dar şi pentru procesatori

Seceta din acest an a afectat şi producătorii de legume, a căror producţie a fost compromisă în mare parte din cauza condiţiilor meteo nefavorabile. Nici procesatorii nu se află într-o situaţie mai bună, mai ales că, pe fondul lipsei materiilor prime – legumele au avut ca destinaţie în principal consumul în stare proaspătă – au fost nevoiţi să lucreze la o treime din capacitatea de producţie. Cel mai prost stăm la roşii, susţine Aurel Tănase, preşedintele patronatului Romconserv, dar ocazional se mai importă şi castraveţi de la bulgari sau vinete de la macedoneni.

De unde se aprovizionează fabricile

În România, fabricile producătoare de conserve de legume au două surse de aprovizionare: pe de o parte, gospodăriile ţărăneşti de unde îşi pot procura vinete, ardei sau castraveţi cornişon, iar pe de altă parte, fermele industriale. Acestea din urmă furnizează, în special, mazăre sau roşii. Aurel Tănase spune că există patru tipuri de ferme la noi, acestea fiind unităţi specializate în frunzoase, bulboase, rădăcinoase sau bostănoase.

În 2012 România a avut o producţie bună de ceapă, asigurată în totalitate din intern la procesare, însă a fost deficitară la roşii. În acelaşi timp, suprafeţele cultivate cu mazăre au fost mai mici faţă de 2011, în timp ce la fasole păstăi (producţia din primul ciclu) a fost sub aşteptări. Producătorii speră să obţină ceva mai mult la producţia din ciclul doi.

De unde se aprovizionează însă principalele fabrici de conserve? Contec Foods Tecuci are contracte încheiate cu fermierii din zonă pentru o suprafaţă de peste 100.000 ha, susţine reprezentantul Romconserv. Fabrica de la Buzău se aprovizionează de la legumicultorii din Valea Săgeţii, iar Leader International Caracal de la fermele specializate din Teleorman sau Ostrov. Există şi situaţii mai deosebite. De exemplu, Contec a creat un centru de achiziţie la Silistra, în Bulgaria, de unde aduce castraveţi, roşii şi ardei. De la sârbi se importă în general fructe, afine sau vişine, iar de la macedoneni – vinete şi ardei.

Pentru acest an, producţia de conserve de legume este estimată la circa 120.000 de tone, în scădere raportat la anul 2011, potrivit datelor Romconserv.

Străinii preferă legumele româneşti

Că legumele româneşti sunt apreciate la export o dovedeşte şi cererea venită mai nou din partea unor ţări precum Elveţia sau Germania. Aurel Tănase spune că la nivelul patronatului au fost primite solicitări din partea celor două state pentru 12.000 de tone de castraveţi şi 30.000 de tone de roşii. Rămâne de văzut dacă contractele vor fi şi semnate. De asemenea, producătorii locali încearcă să recucerească piaţa rusească şi pe cea ucraineană, care ar putea să absoarbă cantităţi foarte mari. România livrează în prezent la extern castraveţi, salată sau roşii în ţări precum Cehia sau Germania, dar şi fructe în Rusia.

Supermarketurile vor legume în stare proaspătă

Unul dintre motivele pentru care procesatorii duc lipsă de materii prime este şi faptul că o mare parte din legume ajung în supermarketuri în stare proaspătă, poate şi pentru că românii preferă în general produsele locale. Chiar dacă cerinţele retaile­rilor sunt destul de greu de îndeplinit – anumite norme privind volumul livrat şi calitatea mărfii – tot mai mulţi agricultori încep să ia în calcul această posibilitate.

Un astfel de caz este cel al lui Ghiță Barbu, un legumicultor din localitatea Maia, județul Ialomița, care preferă să-și vândă marfa în marketuri, cum îi place să spună, decât să i se strice prin piețe pe tarabe. Nu sunt volume foarte mari, dar sunt suficiente cât să-i asigure un trai decent. Ghiță a găsit și nișa de piață pe care să intre în marile rețele de magazine: salată, dovlecei, tomate, gulioare sau conopidă. Spune că este mulțumit de colaborarea cu acestea, pentru că, până una-alta, a scăpat de grija clienților.

Retailerii caută furnizori locali

Retailerii prezenţi pe piaţa locală au început de mai multă vreme să încheie parteneriate cu producătorii pentru furnizarea de legume. Astfel, unul dintre marii jucători de pe piaţă a lansat mai multe Filiere de Calitate (porc, morcov, păstrăv şi cartof), produsele fiind asigurate din ţară. Furnizorul de morcovi, de exemplu, este o companie lansată sub brandul „Ferma Stoian - Legume Româneşti“. Societatea exploatează circa 400 hectare de legume.

Un alt retailer a lansat un program destinat susţinerii micilor producători locali. „De-ale noastre“ este numele sub care se derulează programul care a atras circa 200 de agricultori din bazinul legumicol Poiana Mare. Aceştia livrează roşii, ardei, castraveţi şi vinete. La schimb legumicultorii primesc seminţele, retailerul şi controlând producţia de la semănat până când legumele ajung pe rafturile magazinului.

Producţii mai mici, în acest an

Seceta din acest an a afectat producţia de legume şi în Ialomiţa, ca de altfel din întreaga ţară. La Maia, Ghiţă Barbu era conştient încă de la începutul lunii iulie că va avea o producție de legume mai mică cu cel puţin 30% față de anul trecut din cauza condițiilor meteo nefavorabile. La sfârşit de august, spune că, din păcate, previziunile sale s-au adeverit. Oricum, la momentul actual merge din ce în ce mai prost. Tomatele sunt bolnave şi oricum pe terminate, producţia fiind foarte mică.
„Din 4.000 de fire de roşii, am obţinut o producţie de circa 2,5 tone de roşii. Şi ardeiul – gogoşar şi kapia – este bolnav, nu avem speranţe de producţii mari. Singurul lucru bun este că măcar ne scoatem cheltuielile, de investiţii nici nu poate fi vorba“, povesteşte cu amărăciune Barbu.

Pe fondul secetei s-au mărit şi cheltuielile, pentru că s-au majorat costurile de întreţinere a plantelor. „Cheltuielile sunt mari cu irigatul, dar și cu tratamentele, pentru că au apărut foarte multe insecte, iar udarea trebuie făcută la două zile, noaptea în general“, spune Barbu. Legumicultorul cultivă legume (roşii şi ardei în special) circa patru hectare împreună cu familia. Are și câteva solarii, unde a plantat salată și varză.

Nici la Satu Mare legumicultorii n-au avut parte de producţii bune în acest an. Vasile Ignat, un agricultor din regiunea Halmeu, județul Satu Mare, spune că nu a mai avut de mult un an așa de dificil din cauza  secetei. La el în solar, de exemplu, au căzut florile de pe plante, iar unele n-au avut niciun fruct. Nici în câmp nu a fost mai bine, pentru că a trebuit să facă tratamente pentru întreţinerea culturilor ameninţate de dăunători, fapt ce a dus la creşterea costurilor de producţie. Ignat cultivă circa trei hectare de legume – ardei, vinete, roșii, fasole verde.

În Constanţa, la Ovidiu, altădată un bazin legumicol important, lucrurile stau aproape la fel. Dacă în urmă cu ceva ani suprafețele cultivate cu legume și cartofi în zonă se ridicau la circa 1.000 ha, acum foștii membri ai asociației de legumicultori din localitate abia mai cultivă cu toţii câteva hectare. Pentru că lucrau mai mult în pierdere, mare parte din ei s-au reprofilat și au trecut pe cultura mare, spune Jeni Dumbravă, un legumicultor constănţean. Cazul nu este însă singular, la fel ca ei au procedat şi alţi agricultori care au renunţat la legume pentru cereale sau chiar... căpşuni.

Ioana GUŢE
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 16-17, 16 AUGUST – 15 SEPTEMBRIE 2012

֩ Comentarii