Ambiţiile Monsanto pe mapamond > REVISTA LUMEA SATULUI

Agricultura globală se confruntă azi cu una dintre cele mai dure provocări ale secolului XXI. În mijlocul unui climat în schimbare, această activitate trebuie să asigure dublarea producţiei de hrană pentru a asigura necesarul pentru cele 9 miliarde de oameni care vor popula Terra înainte de 2050, protejând, în acelaşi timp, mediul înconjurător.

Companie eminamente dedicată agriculturii, Monsanto crede că astfel de probleme globale cer o abordare globală, dublată de soluţii la nivel zonal. Crezând cu tărie în rolul pe care-l va juca în viitor tehnologia pentru a veni în întâmpinarea unei populaţii în creştere, această firmă şi-a definit de curând un angajament de a creşte în mod durabil productivitatea din agricultură, care include:

- Dezvoltarea de seminţe superioare. Până în 2030, Monsanto va dubla randamentele pe unitatea de suprafaţă în cazul a trei culturi de importanţă majoră: porumb, soia şi bumbac, faţă de anul de referinţă 2000. Compania va stabili, de asemenea, un fond de 10 milioane USD, destinat donaţiilor care să accelereze cercetarea publică performantă la culturile de grâu şi orez.

- Conservarea resurselor. Monsanto va dezvolta seminţe care să necesite cu o treime mai puţine resurse-cheie pe unitatea de produs până în 2030. Totodată, compania se va asocia cu parteneri interesaţi în vederea găsirii de soluţii la problemele legate de degradarea habitatului şi calităţii apei în regiunile agricole majore.

- Îmbunătăţirea vieţii agricultorilor. Compania va contribui la ridicarea nivelului de trai al fermierilor, inclusiv a cinci milioane de oameni din agricultura de subzistenţă până în 2020.

Vorbind despre acest angajament, Hugh Grant, preşedintele companiei, arăta că iniţiativa este rezultatul unor dezbateri în care s-au implicat fermieri, oameni de ştiinţă, decidenţi politici, organizaţii nonguvernamentale, parteneri din industrie. Astfel de provocări, implică ideea de cooperare şi creare de parteneriate.

Agricultura durabilă înseamnă o îmbunătăţire a vieţii tuturor oamenilor, care trăiesc pretutindeni, în mari aglomerări urbane sau la sate, înseamnă satisfacerea nevoilor populaţiei de azi, dar şi ale generaţiilor viitoare. Şi, în aceeaşi măsură, este vorba despre a acţiona, a fi inovativ şi a-i face pe ceilalţi să înţeleagă, nerămânând nepăsător la ceea ce se întâmplă cu mediul înconjurător.

Tendinţa mondială de creştere a preţurilor la alimente este determinată în bună măsură de schimbările modelului de consum din ţări precum China şi India. Experţii afirmă că va trebui să producem tot atâta hrană de acum şi până în 2050, câtă s-a produs în ultimii 10.000 de ani.

Cum agricultura utilizează 70% din consumul total de apă dulce şi peste jumătate din suprafaţa locuibilă a Planetei, cea mai mare parte a necesarului sporit de hrană trebuie să fie acoperită prin îmbunătăţirea productivităţii. Îngrijorările legate de schimbările climatice sunt, şi ele, considerabile, din moment ce opt dintre cei mai călduroşi ani de când există statistici au fost înregistraţi în ultimul deceniu.

Monsanto cheltuieşte, în medie, peste 2 milioane de dolari pe zi cu cercetarea agricolă. Şi totuşi, este departe de a fi suficient pentru problemele globale care aşteaptă o soluţie, de aceea consideră de o importanţă crucială parteneriatele cu alţi factori interesaţi. Câteva puncte pe care noul program al companiei le presupune sunt trecute în revistă în cele ce urmează.

Programele de cercetare ale companiei utilizează tehnici de ameliorare mai precise pentru a dezvolta germoplasma cu productivitate superioară. Cu ajutorul altor tehnologii, se introduc în plante gene de interes, care asigură o protecţie mai bună împotriva dăunătorilor şi controlul eficient al buruienilor. Monsanto îşi propune ca, până în 2030, să dubleze productivitatea celor trei culturi în ţările în care fermierii vor avea acces la produsele dezvoltate de companie.

De pildă, aceasta s-ar traduce, pe pieţele mari ale Braziliei, Argentinei şi SUA, prin realizarea unei producţii medii de 220 bushels/acru (aprox. 13,8 tone/ha), în comparaţie cu 109,1 bushels/acru (6,9 tone/ha) în anul 2000. Productivitatea soiei ar urma să crească de la 2,64 tone/ha în 2000, la 5,2 tone/ha în 2030. La bumbac, randamentele ar urma să se modifice, similar, de la 1,4 baloţi/acru la 2,8 baloţi/acru.

Pentru alte două culturi esenţiale pentru securitatea alimentară, grâul şi orezul, Monsanto va stabili o donaţie în valoare de 10 milioane de dolari pentru o perioadă de 5 ani, în administrarea unui grup internaţional de oameni de ştiinţă, pentru a accelera cercetarea publică în domeniu. În fiecare an, juriul va decide proiectul câştigător ce va primi finanţarea de 2 milioane de dolari.

Seria de produse în dezvoltare ale companiei include noi varietăţi, mai productive, de porumb, soia şi bumbac şi care să ducă la un consum mai mic de energie, îngrăşăminte şi apă pe unitatea de produs. Monsanto are în vedere alianţe şi parteneriate care să vină cu soluţii la problemele legate de protejarea mediului şi diminuarea efectului activităţii agricole asupra acestuia.
Îmbunătăţirea vieţii agricultorilor

Cel de-al treilea element al angajamentului companiei Monsanto este ridicarea nivelului de trai al fermierilor, inclusiv al celor mici sau chiar de subzistenţă. Studii independente arată că, în India, introducerea bumbacului rezistent la dăunători, de exemplu, a dus la sporuri de producţie cu peste 50% şi a mărit profiturile cu 250 USD pe hectar.

Unul dintre primele proiecte care vizează acest scop este colaborarea companiei cu Fundaţia Africană pentru Tehnologie Agricolă (AATF) şi Centrul Internaţional de Ameliorare pentru Grâu şi Porumb (CIMMYT), pentru dezvoltarea de porumb rezistent la secetă pentru regiunile agricole africane, care va putea fi utilizat de fermieri fără a plăti redevenţe. AATF este liderul acestei iniţiative în care Monsanto şi CIMMYT donează germoplasma şi asistenţa tehnică.

Proiecte similare pentru utilizarea mai eficientă a apei sunt avute în vedere şi în alte părţi ale lumii. Compania mai cooperează cu fundaţiile Gates şi Buffett pentru testarea şi dezvoltarea de produse în Africa. Un parteneriat public-privat a primit numele WEMA (Water Efficient Maize for Africa), iar la proiect participă cercetători din Uganda, Tanzania şi Africa de Sud.

„Astfel de parteneriate sunt doar începutul drumului pe care dorim să-l parcurgem în anii ce urmează. Vom fi foarte deschişi în a raporta despre evoluţia proiectelor şi vom mobiliza întreaga noastră organizaţie în acest demers global“, a declarat preşedintele companiei.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu