Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva
     

Imprimati articolul

Alexandru Pugna, vocea care duce spre perfecţiune cântecul năsăudean

Alexandru Pugna s-a născut la Căianul Mic din judeţul Bistriţa-Năsăud, pe Valea Ţibleşului, având o copilărie deosebit de frumoasă. De mic a cântat. El ţine minte că de multe ori se urca într-un dud bătrân din curtea casei şi de acolo, ascuns între crengi şi frunze, crezând că nu-l aude nimeni, dădea drumul glasului. Aceasta a fost prima lui rampă de lansare. Când avea cam 5-6 anişori stătea pe prispa casei bătrâneşti, unde se juca şi cânta de mama focului. După spusele bunicii sale, „un domn mare“, venit de la Bistriţa în control la primărie, a stat şi l-a tot ascultat. După ce a terminat de cântat a mers la bunica încercând să o convingă să-l dea lui spre înfiere, prevăzându-i un mare viitor. Bineînţeles că bunica nu s-a învoit, motivând că o s-o omoare fecioru-său când se întoarce de la lucru şi nu găseşte copilul.

Drumul în cântecul popular românesc nu a fost deloc uşor. A început să-şi dea seama ce trebuie să facă, pentru a deveni cu adevărat interpret de cântec popular, atunci când a început colaborarea cu Ansamblul folcloric „Cununa de pe Someş“ al Casei Municipale de Cultură din Bistriţa. Aici, sub îndrumarea doamnei Elvira Botoş, a învăţat că nu e destul să ai voce. Mult mai important este să ştii să transmiţi publicului mesajul fiecărui cântec.

A participat la 16 concursuri şi festivaluri de folclor într-o vreme când la astfel de manifestări participau câte 100-120 de concurenţi din întreaga ţară, iar juriul era format din cei mai mari folclorişti din România. Munca sa a fost încununată cu diverse premii, dar au fost şi nereuşite. Toate acestea nu l-au dezarmat, ci parcă mai mult l-au determinat să continue cu şi mai multă forţă. El nu se prezenta niciodată cu acelaşi repertoriu la două concursuri, dorind să arate că este preocupat de îmbogăţirea permanentă a repertoriului.

Primele înregistrări

Îşi aminteşte cu mare bucurie şi cu emoţie de primele sale înregistrări la un post de Radio. Era în 1984, la Radio Târgu-Mureş, unde, sub coordo­narea redactorului Dumitru Buzoianu, a realizat primele înregistrări. După trei ani, în 1987, a înregistrat la Radio România, sub îndrumarea redactorilor Gruia Stoia şi Angela Marinescu. A avut marea şansă de a înregistra aceste cântece împreună cu Orchestra Radio condusă de maestrul Constantin Arvinte, care s-a preocupat în mod deosebit pentru ca acompaniamentul muzical să îmbrace frumos cântecele sale. După aceste prime înregistrări au urmat altele efectuate cu dirijori celebri, aşa cum ar fi: Paraschiv Oprea, Ştefan Cigu, Ovidiu Barteş, Zanc Zeno Oliver, Anghel Urs, cu care a înregistrat numeroase cântece din ţinutul năsăudean.

Moment de cotitură

Ansamblul folcloric profesionist „Dor românesc“, unde este angajat în prezent, reprezintă pentru el foarte mult. Contribuţia lui la înfiinţarea acestui colectiv artistic a fost una hotărâtoare. După şase ani de la desfiinţarea Orchestrei Profesioniste „Bistriţa“ a Sindicatelor din Bistriţa-Năsăud, se simţea nevoia unui ansamblu folcloric profesionist, care să pună în valoare zestrea folclorică a cântecului. Au fost câteva încercări nereuşite, dar şansa de a realiza acest vis i-a surâs atunci când Ştefan Cigu şi Matilda Pascal Cojocăriţa au propus să-şi unească forţele şi să încerce reînfiinţarea la Bistriţa a unui Ansamblu profesionist. Nu a fost deloc uşor deoarece au avut destule piedici, iar după doi ani de la înfiinţare încă mai stăteau cu toţii fără salarii timp de şase luni, în dorinţa de a nu-i lăsa pe cei care doreau să-i desfiinţeze să-şi realizeze visul lor urât. Astăzi, Ansamblul Folcloric Profesionist „Dor românesc“ se numără printre cele mai valoroase colective artistice din ţară.

„Nunta Zamfirei“, ca punct de referinţă

De câţiva ani Alexandru Pugna este preşedintele Asociaţiei „Nunta Zamfirei“ din Bistriţa, cu care a reuşit să obţină succese deosebite. Astfel, sub egida Asociaţiei s-au realizat câteva ediţii ale Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei“, manifestare ce se înscrie în rândul celor mai valoroase acţiuni de acest gen din ţară. În prag de Sfinte Sărbători ale Paştelor a organizat anual câte un Concert Pascal intitulat „Pricesne şi cuvinte de învăţătură creştin-ortodoxă“, concerte organizate în biserici şi care se bucurau de prezenţa unui public numeros. De asemenea, în luna decembrie organizează Concertul de „Colinde şi cântece străbune“. Întotdeauna este cel mai reuşit concert ce se desfăşoară în prag de Sfinte Sărbători ale Crăciunului. Toate aceste manifestări sunt înregistrate şi popularizate prin cele două emisiuni de la Rado Transilvania şi AS-TV, pentru a putea ajunge şi în casele bistriţenilor ce nu pot fi prezenţi la spectacole.

Un fel de consolare

Cel mai mult îl doare faptul că în satele româneşti din ţinutul năsăudean, ca peste tot de altfel, se pierde tradiţia, obiceiurile şi tot ce reprezenta odinioară, din punct de vedere spiritual, satul românesc. Ce-i drept, nu prea are cum să se opună acestui fenomen. Înţelegând acest lucru a încercat să salveze o parte din ce crede că este valoros. A realizat astfel câteva filme folclorice, pentru a rămâne pe peliculă datinile de odinioară din această parte de ţară. A avut chiar succes cu ele, deoarece au fost selectate ediţii la rând pentru a participa la Festivalul Internaţional de Film Eco-Ethno-Folck de la Slătioara.

Aceste filme sunt: „Ioana Orban - sufletul Văii Bârgăului“ - 2001; „Cununa de seceriş la Spermezeu, judeţul Bistriţa Năsăud“ - 2002; „Regretele meşterului olar Ştefan Gănău“ -2003; „Înstruţatul boului la Căianul Mic, judeţul Bistriţa Năsăud“ - 2004; „Reghina Tapalagă şi cântecul de viaţă lungă“ - 2005. În anul 2007, cu filmul „Biserica de lemn din Budurleni“ a obţinut la acest important concurs Premiul special al Juriului pentru cel mai bun film etnografic din festival. Este de menţionat că muzica pentru acest film a fost compusă special de valorosul muzician şi folclorist Gruia Stoia. Toate aceste filme vor sta mărturie în timp pentru înţelepciunea proverbială a ţăranului român din nord de ţară.  

I BANU,  I POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 14, 16-31 IULIE 2010

Vizualizari: 1165



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI