Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Agricultura şi noile condiţionări eco (III)

Bunele condiţii agricole şi de mediu, aşa cum sunt ele explicitate în cadrul Art. 6, Capitolul 1, Titlul 2 din Regulamentul (CE) 73/2009, statuează, în primul rând, îndatoririle statelor membre în acest domeniu. Astfel, statele membre se asigură că toate terenurile agricole, în special cele care nu mai sunt exploatate în scopul producţiei, sunt menţinute în bune condiţii agricole şi de mediu.

Statele membre definesc, la nivel naţional sau regional, în baza cadrului stabilit de Anexa III, cerinţele minime pentru bunele condiţii agricole şi de mediu, ţinând seama de caracteristicile zonelor în cauză, în special de condiţiile pedologice şi climatice, de tipurile de exploataţii existente, de gradul de utilizare a terenurilor în cauză, de rotaţia culturilor, de practicile agricole şi de  structura exploataţiilor.

Standardele prevăzute la a treia coloană din anexa III sunt opţionale, cu excepţia cazului în care: (a) statul membru a definit, pentru un astfel de standard, o cerinţă minimă pentru bunele condiţii agricole şi de mediu, înainte de 1 ianuarie 2009; şi/sau (b) statul membru aplică norme naţionale pentru abordarea standardului.

Bunele condiţii agricole şi de mediu impun şi anumite norme în ceea ce priveşte utilizarea terenurilor prevăzute pentru păşuni permanente. Astfel, statele membre, cu excepţia noilor state membre, se asigură că terenurile utilizate ca păşuni permanente la data prevăzută pentru cererile de ajutor pe suprafaţă din 2003 sunt în continuare utilizate în acest scop.

Noile state membre, altele decât Bulgaria şi România, se asigură că terenurile utilizate ca păşuni permanente la 1 mai 2004 sunt în continuare utilizate în acest scop. Bulgaria şi România se asigură că terenurile utilizate ca păşuni permanente la 1 ianuarie 2007 sunt în continuare utilizate în acest scop. În circumstanţe corespunzător justificate, un stat membru poate prevedea derogări de la primul paragraf, cu condiţia să ia toate măsurile pentru a împiedica diminuarea semnificativă a suprafeţei totale destinate păşunilor permanente.

Primul paragraf nu se aplică păşunilor permanente care urmează să fie împădurite, dacă împădurirea se realizează cu respectarea condiţiilor locale de mediu şi exceptând plantaţiile de brazi de Crăciun şi speciile cu creştere rapidă cultivate pe termen scurt.

Emilia MOHAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2009

Vizualizari: 729



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI