Agricultura - marea povară a bătrâneţii

În satele gorjene, cea mai mare parte a populaţiei este îmbătrânită. Oamenilor le este greu să lucreze pământul, dar nici nu pot să renunţe la culturile agricole, care le asigură existenţa.
Colac peste pupăză, ei sunt puşi să facă acte şi să bată zeci de kilometri pentru a încasa ajutoarele de la stat. Ce să-i faci? Aşa s-a hotărât la Centru, iar indicaţia trebuie respectată. Altfel, vin sancţiunile de la Bruxelles. Şi totuşi gorjenii par să fi găsit o soluţie. Cel puţin aşa susţin cei de la Direcţia agricolă.

„În loc să punem oamenii pe drumuri, să-i aducem aici, la Direcţia pentru Agricultură, pentru a obţine sprijinul de 200 de lei la hectar, le-am cerut să depună dosarele la centrele locale ale APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – n.n,), unde au fost preluate de reprezentanţii Direcţiei pentru Agricultură. Astfel, solicitanţii depuneau dosarele imediat după ce obţineau adeverinţele de la APIA, care consemnau suprafeţele pentru care solicitau sprijinul. Mai departe, dosarele complete au fost aduse aici de specialiştii noştri, pentru verificare. În continuare, am solicitat banii de la Bucureşti.

Nu trebuie să uitaţi că cei mai mulţi solicitanţi sunt oameni bătrâni, cărora le-ar fi fost foarte greu să umble pe drumuri. E păcat să vină până aici un bătrân, de la peste o sută de kilometri, care să beneficieze, eventual, de numai 200 de lei. Apoi, închipuiţi-vă ce ar fi fost aici, dacă veneau toţi cei peste 5.000 de beneficiari“ – a declarat Aurel Tomescu, directorul Direcţiei Vegetale din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Gorj pentru Lumea satului. N-am înţeles însă care este totuşi noutatea. După câte ştim, „soluţia“ din Gorj se aplică în toată ţara. Cel puţin în ce priveşte conlucrarea cu centrele locale ale APIA.

Datorită stimulentelor financiare, fermierii au însămânţat chiar mai mult decât a fost anticipat. Grâul ocupă cea mai mare suprafaţă, cu 12.286 de hectare. Este urmat de orz – 864 ha, triticale – 617 ha şi secară – 40 ha. Restul se va însămânţa la primăvară, principala cultură fiind porumbul, cu 70.000 ha. Din păcate, din cele 99.000 ha de teren arabil, 10.000 ha vor rămâne nelucrate, pentru că proprietarii nu sunt interesaţi şi nici nu vor să se asocieze. La nivel judeţean, terenurile agricole ocupă 243.000 ha. Pe lângă cele arabile, mai există 4.000 ha cu livezi şi tot 4.000 ha cu vii.

Ca în multe alte locuri din ţară, pomii fructiferi au avut şi au încă de suferit. De exemplu, la Câmpu Mare (zona Scoarţa – Bengeşti), peste 400 ha cu livezi au fost tăiate, aflându-se în stare avansată de declin. Dintre cauze, menţionăm lipsa fondurilor şi vârsta înaintată a proprietarilor, care nu au mai putut depune un volum mare de muncă, aşa cum cere o livadă. În acest caz, DADR Gorj nu a mai putut decât să întocmească un proiect de ameliorare, pentru a reintroduce terenul în circuitul agricol.

Reintroducerea haldelor miniere în circuitul agricol constituie o mare problemă a Gorjului. În această situaţie se află peste 15.000 ha, imposibil de folosit în agricultură. De exemplu, la Valea Mănăstirii (zona Motru) există 490 ha, pe care foştii proprietari le refuză, pentru că nu creşte nimic pe pământ. Aici se „lucrează“ de peste 12 ani pentru refacerea solului, dar terenul rămâne erodat şi sterp.

„În Germania, de exemplu, odată închisă exploataţia minieră, timp de 7 ani se urmăreşte stabilizarea solului. Apoi se poate cultiva lucernă, după care, culturi agricole sau păşuni. La noi, legea prevede 6 ani, dar refacerea terenului rămâne la mâna lui Dumnezeu. Deci, durează zeci de ani“ – a afirmat Aurel Tomescu. Aceste lucruri se întâmplă pentru că legislaţia în vigoare nu este respectată de directorii minelor, care îşi fac de cap şi deturnează fondurile alocate special pentru recondiţionarea terenurilor.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu