Agricultura în deşertul Olteniei > REVISTA LUMEA SATULUI

• O mână de salcâmi protejează peste 50.000 ha de culturi.
• Prima oprire a nisipurilor mişcătoare a fost făcută pe vremea Regelui Carol I.

Sudul judeţului Dolj. Priveliştea pare a ne duce cu gândul că ne aflăm în plin deşert, numit de localnici, mai în glumă, mai în serios, „Sahara“. Este vorba de arealul cuprins între Calafat – Poiana Mare – Sadova – Bechet – Dăbuleni şi fluviul Dunărea.

„Dacă veniţi aici, primăvara devreme şi uneori chiar şi vara, când vânturile sunt puternice, vă îngroziţi în faţa furtunilor de nisip. Există însă şi zone în care suprafeţele compacte de pădure, de 300-400 ha, izbutesc să ţină pe loc nisipul“ – a declarat Eugen Gioancă, directorul Direcţiei Silvice Craiova, pentru Lumea satului.

Zona este caracterizată de frecvenţa mare a secetelor excesive şi a eroziunii solului. În ultimul timp, specialiştii au constatat accentuarea proceselor de aridizare a climatului şi a fenomenului de deflaţie eoliană (spulberarea nisipului de către vânt). „În perioada 1967-1970, în sudul ţării, au fost tăiate peste 10.000 de hectare de pădure, în zona Sadova-Ianca, iar terenul a fost dat agriculturii. Silvicultura judeţului Dolj a pierdut atunci circa 7.000 de hectare. În ultimul timp, am reîmpădurit 3.000 de hectare cu salcâm. Aşa că ne mai trebuie vreo 4.000 de hectare, pentru ca să refacem ceea ce s-a distrus în urmă cu 40 de ani“ – afirmă Gioancă.

Refacerea pădurilor a început în 1997, când Ocolul Silvic Sadova a beneficiat de pe urma a două hotărâri de guvern.

„Ca să înţelegeţi ce fel de terenuri erau, vă spun că pe unele nici măcar ciulinii nu creşteau.
O altă hotărâre, HG nr. 357/2002, a prevăzut transmiterea, la nivel naţional, a unor terenuri din domeniul privat şi public al statului, în suprafaţă totală de 7.696 ha, în fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Romsilva. Din această suprafaţă, Ocolul Silvic Sadova a primit 1.293 ha“ – ne-a spus directorul Direcţiei Silvice Craiova. Pe aceste suprafeţe au fost create perdele forestiere, care protejează, la ora actuală, peste 50.000 ha de culturi agricole, printre care şi grâu crescut pe nisip (!).

Prin 1867, Regele Carol I a făcut o vizită în zona Dăbuleni. Atunci a văzut nenorocirile provocate de nisip asupra satelor şi culturilor agricole. Revenit la Bucureşti, s-a consultat cu silvicultorii. Apoi a dat dispoziţie ca 30.000 de hectare să fie împădurite. Timp de trei ani, au fost încercate mai multe specii arboricole. Concluzia a fost că salcâmul se adaptează cel mai bine. Incredibil, dar în numai doi ani a fost împădurită toată suprafaţa. Ar fi doar de spus toţi sătenii, cu mic, cu mare, au muncit zi-lumină la plantarea puieţilor. Pe vremea aceea, oamenii creau păduri, nu le distrugeau! Din prima plantaţie definitivă, pe teritoriul Ocolului Silvic Poiana Mare mai există un singur salcâm, marcat cu anul 1870.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu