Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Agricultorii acuză dominaţia monopolurilor şi a angrosiştilor

Readucem în atenţia dumneavoastră problema organizării şi ordonării pieţei cerealelor, cu siguranţă unul dintre cele mai mari neajunsuri cu care se confruntă producătorii la ora actuală.

Discuţiile pe această temă sunt delicate, dacă avem în vedere comportamentul incorect al aşa-zişilor parteneri de afaceri din domeniul industrializării şi comercializării producţiei agricole. Necazul porneşte şi de la faptul că majoritatea agricultorilor au credinţa greşită că statul are rolul principal în orânduirea pieţei şi eliminarea monopolului, dar foarte puţini înţeleg că doar ei, uniţi, poate face ceva în acest sens.

Chiar unul dintre fermieri ne-a dat şi explicaţia la acest mod de a gândi: depozitarii, puţini la număr, au cu toţii acelaşi interes, care îi uneşte. Fermierii, mulţi la număr, deşi ar trebui să fie solidari din dorinţa comună de a obţine un preţ mai bun, sunt animaţi şi de alte interese individuale, legate de scadenţele pe care le are fiecare şi care îi determină să vândă care cum pot şi când au nevoie de bani.

Lipsesc pârghiile de ordonare a pieţei

Costel Trif, administrator SC Grano Agro SRL Balta Doamnei, Prahova

Domnul Trif pare genul de om care s-a convins demult că, stând şi aşteptând la mila celor aflaţi la putere, nu e tocmai soluţia ideală pentru el de a progresa. A decis să ia frâiele în mâini şi administrează în prezent 1.250 ha pe care a cultivat preponderent culturi de toamnă, în special grâu, la care obţine şi sămânţă.

Are posibilităţi de înmagazinare la nivel de fermă, dar pentru restul producţiei colaborează cu depozitarii. Anul trecut a vândut grâul cu 0,5 lei direct din câmp şi se consideră printre norocoşi pentru că nu a mai stat să aştepte. Preţul nu i s-a părut corect, dar nu putea nimeni să-i ofere nici măcar 0,55 de lei pe kg.

Referitor la monopolul de pe piaţa cerealelor, domnul Trif îl vede greu de înlăturat pentru că, la ora actuală, nu există pârghii pentru a realiza acest lucru. „Acum câţiva ani, pârghia era preţul de intervenţie pe care îl putea practica statul“, ne spune el. „În momentul de faţă, acest preţ de intervenţie, de 103 euro, oferit de APIA, este depăşit. Asta ar fi singura soluţie, să existe cineva să intervină în momente de criză. E greu de făcut ceva în condiţiile în care procesatorii şi traderii sunt puţini, iar interesul lor e unul foarte clar. Noi, producătorii, suntem mulţi şi avem nevoi mult mai mari decât ei. Dacă creditarea ar fi fost accesibilă, poate ne-am fi descurcat altfel.“

Preţurile, o adevărată batjocură Iulian Trică - SC „Iulian şi Fiul“, Ştefăneşti, Argeş
Împreună cu fiul său de care, se vede treaba, e foarte mândru, domnul Trică exploatează 365 ha, în arendă, din care cea mai mare suprafaţă este ocupată cu grâu, urmat de rapiţă şi porumb. Are ceva capacităţi de depozitare, dar insuficiente pentru a acoperi întreg necesarul. Tocmai de aceea anul acesta chiar ar fi vrut să acceseze un program de finanţare pentru un siloz, dar se pare că nu şi-a ales momentul ideal pentru investiţii.

Cea mai dureroasă problemă a lui ţine de valorificarea produselor. „Preţurile la care se vând cerealele sunt o jignire pentru noi şi munca noastră. Ai ajuns la sfârşitul anului când recoltezi produsul şi te trezeşti că vine un speculant şi ţi-l cumpără pe nimic, iar tu, care ai investit 0,5 lei/kg de grâu, te vezi nevoit să vinzi cu 0,3. Şi atunci, cum să rezişti şi să mergi mai departe?“

La fel a păţit şi cu porumbul, unde se bucura că întâmplarea a făcut să fie un an bun, în care a obţinut o producţie de 8 tone boabe/ha. „A fost un eveniment pentru judeţul Argeş şi, sincer să fiu, nici eu nu m-am aşteptat la o asemenea producţie“. Dar bucuria lui a fost în zadar.

Din momentul în care a trebuit să ducă grâul la uscat, la un mare depozitar din zonă, a început toată degringolada. „Ei ne-au pretins pentru uscat şi pentru păstrat pe o perioadă de două luni în jur de 0,15 lei pe kg. Aşa am fost obligat să vând porumbul cu 0,3 lei/kg pentru că s-au mai aplicat şi penalităţi, întrucât umiditatea era mai mare de 20%. Ei sunt pregătiţi cu fel şi fel de formule şi excrocherii ca să mai scoată ceva de la noi, fermierii, care suntem ultima spiţă de la roată. Nu avem deloc o viaţă uşoară...“

Unii înfloresc, alţii se vestejesc

Legat de cum vede dumnealui o rezolvare la toate aceste nedreptăţi, domnul Trică spune că, atâta timp cât legiuitorul, Guvernul sau mai-marii agriculturii nu se implică, nu se poate face nimic.

Din contră, procesatorii tot înfloresc, iar cei care muncesc nu se mai aleg cu mare lucru. „Noi suntem dispersaţi, asta e problema. Ar trebui să ne facem un sindicat, dar şi acolo sunt multe de discutat pentru că românul în general este o fire dificilă şi, dacă nu are un anumit interes, nu o să se asocieze cu nimeni. În plus, într-o astfel de organizaţie cu toţii vor să conducă, crezând că cine ştie ce au de câştigat. Nu e uşor să recunoaştem, dar noi, românii, ştim cel mai bine cum să ne facem rău singuri.“ 

De la APIA aşteptăm mai multă înţelegere

Dedu Ion, persoană fizică autorizată – Poşta Câlnău, Buzău

Un alt fermier care recunoaşte că anul trecut valorificarea a fost foarte dificilă şi că la unele culturi preţurile l-au încurcat rău de tot este domnul Dedu Ion. Cu preţurile mici obţinute abia şi-a putut acoperi cheltuielile.

Crede că singurul lucrul bun pe care l-a făcut a fost să valorifice grâul exact după recoltare, cu 0,5 lei/kg, pentru că la momentul de faţă a scăzut la 0,35 de lei. „La floarea-soarelui la fel, am valorificat cu un leu şi acum preţul e de 0,77 lei, la porumb era 0,4, acum a ajuns la 0,2. Cu toţii ne aşteptam să crească în timp, nicidecum să scadă.“

Domnul Dedu crede că acest preţ garantat pe care tot îl vehiculează APIA ar putea fi una dintre măsurile de înlăturare a acestor probleme. „Este un preţ acceptabil, să-i spunem, dar mi se pare că au ridicat ştacheta prea sus. Ei condiţionează să ai loturi de minimum 80 de tone, iar la ora actuală nu ştiu cine mai are stocuri atât de mari, ar trebui să se limiteze undeva începând de la 10 tone, zic eu.“

De asemenea, înfiinţarea unor pieţe de gros ar putea fi o soluţie în viziunea fermierului, dar poate şi solidarizarea producătorilor. „Noi acum suntem în faza de constituire a Federaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice şi cred că avem nevoie de această formă de organizare ca să putem face faţă pe piaţă şi să ne apărăm drepturile.“

Structuri noi care să alunge concurenţa neloială

Constantin Alexandru, administrator SC Sandibig Agro SRL, comuna Negraş, sat Bârlogu, Argeş

Practică de mai bine de 30 de ani agricultura şi exploatează în prezent 618 ha, din care mai bine de jumătate sunt cultivate cu grâu. Are capacitate de depozitare doar pentru 1.400 de tone. Anul trecut a obţinut grâu panificabil pe care l-a dat la moară la Băneasa cu 0,52 lei pentru că a întrunit calităţile cerute. A şi depozitat, dar şi acum mai are 200 de tone pe stoc. A tot sperat ca lucrurile să se îndrepte, dar preţul, în loc să crească, a scăzut, lucru care nu i se pare deloc normal.

„Până nu ne vom asocia şi nu vom fi reprezentaţi de un sindicat puternic nu avem nicio şansă în faţa monopolului existent pe piaţă“, spune domnul Constantin. „De vorbit vorbim cu toţii, dar trebuie să şi facem ceva concret. Ca să terminăm cu negustoria trebuie să se implice şi Guvernul să creeze structuri care să facă ordine pe piaţă, cum erau odată adevăratele pieţe de gros.

Producătorul trebuie să ştie ce să cultive, unde să ducă produsele şi ce preţ se asigură pentru acestea. În prealabil trebuie să existe un contract ferm, cu un preţ, iar dacă pe mine ca producător nu mă aranjează financiar grâul, atunci nu-l mai cultiv.

Nu putem să cultivăm cu toţi grâu doar de dragul de a-l pune şi să ne trezim în vară că profitul este zero sau, mai rău, ieşim în pierdere. La ora actuală, nimeni nu ne reprezintă interesele. Tot se vorbeşte acum de înfiinţarea Camerelor agricole. Nimic de zis, dar să vedem şi rezultatele.“

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.6, 16-31 MARTIE 2009

Vizualizari: 1109



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI