Sfinţii Trei Ierarhi > REVISTA LUMEA SATULUI

Iarna e-n toi şi creştinătatea îşi aduce aminte pe 30 ianuarie de Sfântul Vasile cel Mare, de Sfântul Grigorie Teologul şi de Sfântul Ioan Gură de Aur. Sau, cum sunt cunoscuţi şi cum au intrat în istorie, Sfinţii Trei Ierarhi.

Sfântul Vasile cel Mare s-a născut într-o familie de creştini din Cezareea Capadociei şi a primit o foarte bună educaţie şi învăţătură. Îşi desăvârşeşte studiile cu cei mai erudiţi rectori şi filosofi, întâi la Cezareea Capadociei, apoi la Constantinopol şi Atena. În ultimul dintre oraşe îl cunoaşte – şi se împrietenesc apoi – pe Grigorie de Nazianz.

Sfântul Vasile cel Mare primeşte botezul la 25 de ani, când se întoarce de la studii, ocazie cu care decide să se călugărească şi-şi împarte toată averea săracilor. Împreună cu Grigorie Teologul, el scrie o culegere de texte despre frumuseţea vieţii spirituale, numită „Filocalia – iubire de frumos“. Urmează, după ce este hirotonisit preot şi episcop, alte opere în care vorbeşte despre regulile după care trebuie să se călăuzească sfânta credinţă. De altfel, şi azi acestea sunt fundamentul Bisericii Ortodoxe.

Grigorie
I s-a spus, ca o recunoaştere, „Teologul“ şi a rămas până azi aşa: Grigorie Teologul, fiind mai degrabă cunoscut astfel, decât Grigorie de Nazianz, cum i-a fost numele. Şi asta pentru că, în tinereţe, în Biserica Învierii din Constantinopol ţine cele cinci cuvântări teologice despre Sfânta Treime şi pomeneşte prima dată despre teologie.

Auditoriul este impresionat de calităţile sale de orator şi îl ascultă atent. Sfântul se dovedeşte a fi şi un fin cunoscător al principiilor retoricii, cuvântările sale fiind şi la acest moment studiate în şcolile de retorică.

El este cel care pune bazele corespondenţei prin scrisori, după ce publică o colecţie de acest gen. De la Sfântul Grigorie Teologul ştim că o scrisoare trebuie să fie concisă, clară, simplă şi elegantă.

De asemenea, episcopul Grigorie a demonstrat că nu este cu nimic mai prejos cultura creştină decât cea clasică păgână. Şi că Dumnezeu există prin intermediul lumii create. Nu ştim însă care este, de fapt, natura lui Dumnezeu, unde este El şi unde a fost înainte de crearea lumii. Sfântul Grigorie a fost primul care a arătat prin cuvântările şi studiile sale că infinitul nu poate fi definit.

Ioan Gură de Aur a fixat în canoane precise taina care se săvârşeşte în cadrul Sfintei Liturghii, când Hristos se jertfeşte în mod real. El este considerat cel mai important reprezentant al şcolii din Antiohia, despre care se spunea că este „Podoaba Orientului“.

Pentru că era un foarte bun orator şi vorbele lui mergeau la sufletul ascultătorilor, a fost decorat cu titlul „învăţător şi sacerdot universal“, în anul 399. Tot cuvântul mânuit fabulos i-a adus numele de Gură de Aur, adică Hrisostom. Sfântul, pe vremea când a fost episcop, a trimis misionari în lumea întreagă, pentru a propovădui credinţa în Dumnezeu. Aceştia au ajuns şi pe pământurile noastre, la Tomis, în special şi în Dobrogea, în general. Preocupările sale majore au fost exegeza biblică şi activitatea pastorală.

Sfinţii Trei Ierarhi sunt consideraţi protectori ai instituţiilor de învăţământ teologic ortodox din întreaga lume. Prin inteligenţa şi educaţia lor, ei au reuşit să propulseze viaţa creştină, să clarifice tainele legate de Dumnezeu, să înfiereze nedreptăţile religioase din vremea în care au trăit.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu