Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Şansele agriculturii româneşti, în viziunea analiştilor BCR

„România ar putea deveni, până în 2013, a treia putere agricolă a Europei, după Franţa şi Germania, în condiţiile unei absorbţii bune a fondurilor europene, a unor investiţii străine directe semnificative şi a unui anumit sprijin guvernamental“ - se afirmă într-un raport al BCR care face o evaluare a şanselor agriculturii României.

Raportul menţionează că România are o poziţie privilegiată din punctul de vedere al resurselor agricole. Terenul arabil reprezintă 39,5% din suprafaţa totală a teritoriului. Numai în alte cinci state din lume se regăseşte o situaţie mai bună decât cea a ţării noastre.

Sectorul agricol autohton este privit, în mod frecvent, drept un principal beneficiar al aderării României la Uniunea Europeană. Oportunităţile reies din fondurile europene importante, care pot fi atrase în cadrul Politicii Agricole Comune - aproximativ 7,5 miliarde de euro, în perioada 2007-2013.

Dincolo de fondurile europene, oportunităţile la nivel local pot apărea şi din aplicarea unui cadru de reglementare mai stabil şi mai predictibil, ca urmare a implementării Politicii Agricole Comune, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte stabilizarea preţurilor.
În acest context, Lucian Anghel, coordonatorul studiului, a subliniat că agricultura ar putea deveni şi mai atractivă pentru investiţiile străine directe, prin menţinerea unui trend ascendent, pe termen lung, al preţurilor produselor agricole, la nivel internaţional.

O dependenţă periculoasă

Fluctuaţiile mari de la un an la altul ale producţiei agricole au devenit cronice, cu toate că ponderea sectorului în valoarea adăugată brută totală a scăzut constant, de la 14,3% în 2004 la mai puţin de 8% în 2007. Astfel, evoluţia poate fi atribuită mai curând vremii decât câştigurilor de productivitate.

Potrivit raportului, ponderea agriculturii în valoarea adăugată brută este semnificativă în România, de 7,5%, în comparaţie cu media UE 27, de 1,9%. O situaţie similară mai este întâlnită numai în Bulgaria, Lituania şi Polonia.

Investiţiile modeste din trecut, precum şi interesul redus al străinilor pentru acest sector - cumpărările de pământ au avut şi o componentă speculativă mai importantă - au determinat menţinerea productivităţii la un nivel foarte scăzut.

Preţul terenurilor agricole a crescut de 5 ori în ultimii 5 ani, până la nivelul de 1.000-3.500 euro/ha, dar încă se menţine de 3 până la 7 ori mai mic decât media europeană. Estimările din piaţa de profil indică o menţinere a tendinţei de creştere în următorii ani.

Sprijinul guvernamental va fi modest

Raportul a luat în calcul un scenariu care are la bază un nivel bun de absorbţie a fondurilor europene (în jur de 80%) şi investiţii străine directe. În această situaţie, România ar putea să-şi dubleze producţia medie de cereale la hectar, până în 2013-2015. Deficitul comercial pe segmentul alimentelor, băuturilor şi tutunului, situat în prezent la 1,8% din PIB, ar putea fi astfel acoperit pe termen lung.

Lucian Anghel apreciază că finanţarea externă este crucială pentru agricultură, deoarece sprijinul guvernamental va fi modest în următorii ani, în paralel cu o creştere a presiunilor exercitate asupra cheltuielilor publice, din domeniile cu o componentă socială importantă (pensii, educaţie, sănătate).

Străinii deţin 300.000 de hectare
Potenţialul semnificativ de creştere a agriculturii româneşti este combinat cu un proces investiţional, intens sprijinit de transferurile de la bugetul Uniunii Europene şi de extinderea politicilor agricole dincolo de graniţele naţionale.

Majoritatea investitorilor străini care au decis să investească în agricultura românească s-au orientat către suprafeţele mari de teren agricol. Ei au întâmpinat unele dificultăţi cauzate de fragmentarea excesivă a parcelelor, precum şi de procesul birocratic, care îngreunează comasarea terenurilor. Companiile străine deţin în acest moment peste 300.000 de hectare (3% din terenul arabil).

Creşte puterea de atracţie a fondurilor europene

Problemele legislative şi cooperarea destul de greoaie cu instituţiile europene au făcut ca România să nu poată absorbi fonduri europene în primul an de la aderare. Agricultura a fost, de departe, cel mai slab sector din punctul de vedere al performanţei atragerii de fonduri europene (doar 1%). Fondurile totale atrase au fost de 10 milioane de euro, dintr-un total de 740 milioane alocate în 2007.

Lucrurile au început să se îmbunătăţească gradual în 2008. Astfel, numărul proiectelor aprobate pentru a fi finanţate a crescut, ceea ce ar putea majora intrările de fonduri europene din 2009. Este vorba de peste 1.000 de proiecte care au fost aprobate numai în primele cinci luni ale anului, inclusiv cele care implică o schemă de ajutor de stat, cu o valoare totală de aproximativ 600 milioane de euro. Specialiştii BCR estimează că angajamentele totale vor depăşi alocările europene pentru 2008, de 1 miliard de euro. Rata de acceptare a proiectelor prezentate în perioada martie şi mai a fost de 36%, iar valoarea medie pe proiect a fost de 580.000 de euro.

Influenţa crizei financiare

Chiar dacă, în general, România a fost o ţintă a investiţiilor străine directe în ultima vreme, criza internaţională ar putea afecta în primul rând sectoarele mai puţin dezvoltate ale economiei, aşa cum este agricultura, apreciază Lucian Anghel.

Acest sector are o importanţă majoră pentru îmbunătăţirea unor indicatori macroeconomici, cum este rata inflaţiei. Motivul ar fi că produsele alimentare au, în România, cea mai mare pondere în coşul de consum, de peste 37%, în comparaţie cu 15% în zona euro.

Până în prezent, România a fost afectată doar indirect de criza internaţională. Investiţiile străine directe şi-au menţinut trendul ascendent (+66% în primele şapte luni). Aşadar, este posibil ca, pe termen scurt, situaţia din agricultură să nu se schimbe prea mult, dacă luăm în calcul o acutizare a actualei crize financiare şi o posibilă extindere a acesteia spre Uniunea Europeană, principalul investitor şi partener comercial al României.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2008

Vizualizari: 780



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI