Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Licoarea vinurilor dobrogene

• Interviu cu inginer Marian Stănescu, şeful Serviciului Inspecţie Vitivinicolă din cadrul Direcţiei pentru Agricultură şi Alimentaţie a Judeţului Constanţa

Începând cu campania viticolă 2006-2007, în sectorul viticol al României se desfăşoară programul de reconversie, restructurare a plantaţiilor viticole cu fonduri europene. Aceste programe se derulează în baza unor acte normative apărute în anul 2007. Este vorba despre Ordinul 211, care ulterior a fost completat, îmbunătăţit iar în campania viticolă 2008-2009 despre care discutăm acum se acţionează conform Ordinului 247.

Rep.: Comparativ cu celelalte judeţe ale ţării, ce loc ocupă Dobrogea în acest program?

M.S.: La ora actuală, patrimoniul viticol al judeţului este în jurul a 11-12 mii de hectare de viţă, soiuri pentru vin şi soiuri de masă, iar dacă ar fi să facem o clasificare, suntem printre primele 4-5 judeţe ale ţării.

Fondurile europene, o mare şansă

Rep.: În ce fel va schimba evoluţia acestor plantaţii aplicarea programului?

M.S.: Fac precizarea că programele de reconversie, restructurare se adresează în special plantaţiilor de viţă-de-vie nobilă, soiuri pentru vin. Soiurile de masă sau soiurile pentru producerea vinurilor de masă nu intră în aceste programe. Consider că prin punerea în aplicare a acestor programe s-a creat posibilitatea reînnoirii plantaţiilor viticole care au o vârstă înaintată. În ceea ce priveşte modernizarea, mă refer la schimbarea sistemului de susţinere, la mărirea distanţei dintre rânduri în aşa fel încât totul să se lucreze mecanizat. Nu putea fi o oportunitate mai bună decât accesarea acestor fonduri europene prin aceste programe!

Rep.: Avem un proiect, avem fonduri, ştim că este nevoie de o asemenea acţiune, ce capacitate avem să le punem în aplicare?

M.S.: Consider că viticultorii din judeţul Constanţa, indiferent că sunt organizaţi în asociaţii, societăţi, cu personalitate juridică, fără personalitate juridică, fermieri, deţinători de plantaţii viticole, au primit cu mare entuziasm derularea acestor programe.

Începând cu campania 2006-2007, judeţul Constanţa a accesat fonduri în valoare de peste 4 milioane de euro dintr-o sumă totală de 8 milioane de euro pe total România. În campania 2007-2008 au fost depuse planuri individuale pentru o suprafaţă de 550-600 de ha, însumând o valoare de peste 6 milioane de euro. Pentru aceste două campanii, banii au şi intrat în contul solicitanţilor de sprijin financiar.

Pentru campania viticolă 2008-2009, care este în derulare, agenţii economici au depus planuri individuale pentru o suprafaţă de 505 ha în valoare de 4 milioane de euro. Consider că este un început bun pentru a reîntineri şi moderniza plantaţiile viticole.

O nouă realizare: puritatea soiurilor

Rep.: Dobrogea va redeveni ce a fost, o zonă viticolă faimoasă? Cum să vedem viitorul viticulturii în această zonă?

M.S.: Dobrogea este un ţinut foarte important pentru cultivarea viţei-de-vie şi producerea unor vinuri de calitate, a unor vinuri cu denumire cu origine controlată. Prin aplicarea acestor programe avem certitudinea că se înfiinţează plantaţii cu sută la sută puritatea soiului, ceea ce nu s-a întâmplat până în 1989, când nu puteam să vorbim despre puritatea unui soi.

De data aceasta discutăm cu certitudine despre puritatea soiului. Faptul că avem puritate de sută la sută în plantaţii creează premisa obţinerii unor producţii calitativ superioare şi implicit a unor vinuri de calitate deosebită. Predominante vor fi vinurile roşii

Rep.: Numiţi, vă rog, câteva soiuri foarte importante care se adaptează perfect la Dobrogea şi care sunt competitive.

M.S.: Sunt cunoscute de toată lumea vinurile din podgoria Murfatlar. Am sfătuit, pe cât a fost posibil, agenţii economici şi solicitanţii acestor programe să se axeze pe soiuri româneşti, tradiţionale, care nu sunt cunoscute pe piaţa europeană, şi pe soiuri din care se obţin vinuri deosebite, Fetească Neagră, de exemplu. În general solicitanţii s-au axat pe soiurile roşii şi este o treabă foarte bună - este şi politica ministerului în acest domeniu - pentru că în plantaţiile noastre predomină soiurile albe în procent de cincizeci la sută. Politica ministerului este să ajungem la sută la sută la soiuri roşii, să vină din urmă şi să acopere acest deficit.

Revenim la Fetească Neagră, un soi românesc care nu este cunoscut de către europeni şi care produce un vin deosebit. Conform acestor acte normative, există o listă de soiuri care sunt recomandate pentru zona respectivă şi nu pot face rabat de la această listă. Am în vedere soiurile albe Riesling italian, Pinot-gris, Chardonet, Fetească albă care sunt soiuri clasice pentru zonă noastră, iar dintre soiurile roşii - Fetească neagră, Pinot-noir, Merlot, Chardonet-souvignion.

Am pierdut o piaţă, trebuie cucerită alta

Rep.: Avem vinuri de calitate, de ce nu intră pe piaţa externă?

M.S.: Până în 1989 România exporta destul de mult vin prin pieţe pe care le-am pierdut. Acum se încearcă recontactarea lor, dar este destul de greu, pentru că piaţa vinurilor este foarte dură şi intrăm în competiţie cu producători consacraţi de vinuri (Spania, Franţa, Italia, Portugalia), ţări cu tradiţie în viticultură. Dar eu sunt convins că, prin introducerea în cultură a unor soiuri autohtone care nu sunt cunoscute de europeni, avem ocazia de a atrage şi de a recâştiga pieţele.

Rep.: Suntem într-un punct bun? Să privim cu speranţă viitorul viticulturii dobrogene?

M.S.: Categoric. Viticultura este sectorul care dă semne vizibile de revigorare în ceea ce priveşte reîntinerirea şi modernizarea plantaţiilor. Pe partea de retehnologizare şi vinificaţie, o parte dintre producătorii de vinuri au accesat fonduri europene, pe alte programe au modernizat liniile de vinificaţie. Toate aceste demersuri susţin, fără nicio îndoială, optimismul specialiştilor.

Rodica SIMIONESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2008

Vizualizari: 901



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI