În Dâmboviţa zootehnia îşi continuă declinul

• Convorbire cu dr. ing. Cătălin Manea, directorul Unităţii Judeţene de Selecţia şi Ameliorarea Animalelor – Dâmboviţa

Rep.: Domnule director, tot mai mulţi săteni se plâng cam mult de sprijinul financiar şi îşi sacrifică vacile şi oile la preţ de nimic. Ce se întâmplă, de fapt, în judeţ?

C.M.: Spre nemulţumirea noastră, declinul în zootehnie vine de prin anii ’90 şi continuă. Din cele trei mari combinate de păsări de la Titu, Crevedia şi Tărtăşeşti n-a mai rămas nimic, iar efectivele la nivelul judeţului au scăzut de la 80.000 la 40.000 de capete. Este dureros dar, în condiţiile acestui an, numeroşi crescători de animale îşi vând ori îşi taie vacile şi junincile. O vacă se vinde azi la preţ dublu – 500-600 de lei.

C.M.: La începutul anului, aveam 40.000 vaci de lapte, cam tot pe atâtea oi, 14.245 de capre şi 2.170 de cabaline. La finele anului 2007, efectivele de vaci au scăzut cu 25%, adică cu 10.000 de capete.

Noroc cu o serie de fermieri cum sunt în Crevedia, Tărtăşeşti, Comişani, dar şi la Moroieni, Fieni, Malul cu Flori, Voineşti şi din alte câteva localităţi, cu efective între 30-100 de vaci, care lucrează bine şi obţin producţii între 7.000-8.000 litri de lapte/an pe cap de animal. În rest, mai există 30.000 de crescători cu 1-2 vaci şi producţii modeste de câte 3.400 litri lapte/an.

Rep.: Ştim că pe pieţele Bucureştilor vând lapte şi producători din Dâmboviţa...

C.M: Într-adevăr, o serie de săteni din zona sudică a judeţului, care au vaci de rasă şi sănătoase, vând lapte în Capitală, la preţ rezonabil – 2 lei/litru, şi nu la 0,500 de lei, cât oferă unităţile de precesare. Dacă ar fi uniţi în asociaţii profesionale ar putea obţine condiţii mai bune de valorificare.
Asociaţiile, într-un fel de adormire

C.M.: Avem o asociaţie la nivel judeţean de creşterea taurinelor. Este preluată de curând de un fermier afiliat la Federaţia de specialitate cu sediul în Transilvania. Omul se zbate. Îi dorim succes dar aceasta, ca şi cele câteva asociaţii locale din judeţ, nu au un caracter profesional, ci mai mult pentru derularea subvenţiilor de la stat.

Cele din urmă pot să spun că acum sunt în adormire. Or, pentru a obţine performanţă şi a-şi vinde la preţ bun producţia, fermierii cu efective de până la 100 de vaci pot să-şi facă şi o fabrică de lactate. Noi îi ajutăm pe cât putem dar, deocamdată, lipseşte iniţiativa.

Eu nu discut decât de asociaţii profesionale, fiindcă aici intră în discuţie reproducţia şi ameliorarea efectivelor matcă în ferme mari. Nu avem nimic cu săteanul care are 1-2 vaci, dar aici nu se poate face nici selecţie, nici ameliorare, ci în ferme mari specializate, dotate corespunzător.
Un singur taur la un judeţ

C.M. Pe cei 70 de operatori de însămânţare artificială care dispun de material seminal achiziţionat de ei, dispunând şi de rezerve.

Rep.: Şi totuşi, în documentarea noastră prin judeţ am aflat că se practică mult monta naturală, cu tauri neautorizaţi...

C.M.: Din păcate, însămânţarea artificială la vaci se face doar la 30% din efectivul matcă, iar diferenţa cu monta naturală. Nu avem decât un taur autorizat. Asta-i situaţia. Rău este că se fac sacrificări mari din lotul matcă.

Cât priveşte baza furajeră, aceasta este precară. Păşunile de la deal şi câmpie sunt în mare parte neîngrijite, cu producţii modeste.

Speranţa noastră de redresare rămâne la fondurile europene şi la viitoarele asociaţii profesionale ale crescătorilor de animale din judeţ. Declinul din zootehnie trebuie stopat!

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu