Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

La VIZIRU - până şi speranţa pare pe sfârşite

Câmpii mănoase se întind pe ambele părţi ale Şoselei Naţionale Brăila - Slobozia. Sătenii au strâns ultimele tarlale de floarea-soarelui şi porumb. Lucrate ca la carte, în ciuda vremii secetoase din această zonă, culturile au oferit sătenilor producţii satisfăcătoare.

Păşesc acum, după cincizeci de ani, în această aşezare brăileană cu aceeaşi emoţie şi sfială cu care o făceam şi atunci, în fiecare dintre cei patru ani de studiu ca elev al Şcolii Inferioare de Agricultură. „Viaţa este dură azi la Viziru“, ne spune dr. ing. Vasile Surăianu, directorul Direcţiei agricole judeţene, care ne însoţeşte în cea mai mare comună din Bărăganul brăilean. „Oamenii muncesc pe rupte, se luptă cu natura vitregă, iată, şi în acest an, când seceta a pus stăpânire pe mai toate câmpurile judeţului.“

La primărie, noul edil-şef, Dima Priceputu, ne creionează în imagini sumbre starea de spirit a localnicilor. „Suferim din cauza apei. N-a mai plouat de astă-primăvară. Cum-necum, grâul şi orzul s-au făcut - 3.000-4.000 kg/ha. Dar n-avem cui să le vindem. Nimeni nu vrea să cumpere grâul şi orzul de la noi. Se aude de 40-50 de bani/kg. Este o ruşine! Intrăm în faliment!“

Aflăm apoi că oamenii şi-au cam terminat proviziile şi-şi vând animalele cu 200.000 de lei vechi calul şi 2.000.000-3.000.000 lei vaca. Laptele se vinde cu 10.000 de lei litrul. Îl beau în loc de apă! Discutăm apoi cu câţiva săteni care se vaită că în tot satul sunt doar 7-8 fântâni cu apă potabilă. Oamenii stau la rând ca să bea apă.

Date de referinţă:

• 1462 - înfiinţarea satului;
• 1542 - Viziru este ocupat de turci şi inclus în raiaua Brăila;
• 1923 - prima şcoală inferioară de agricultură din Ţara Românească, închisă în 1948;
• Comuna are 6.000 de locuitori şi 10.000 ha teren arabil.

Visul primarului, proiecte cu bani europeni

Comuna n-are apă de multă vreme, dar pe secetă este jale şi pentru oameni, şi pentru animale. Ce să mai vorbim de culturile agricole!? Noul primar, Dima Priceputu, crede că cele câteva proiecte cu finanţare europeană ar putea scoate comuna din necaz. Cel privind aducţiunea apei de la Dunăre ar fi cel mai urgent. „Fără apă ne fug toţi investitorii, mai spune el. Am pierdut cel puţin câteva fabrici care erau proiectate aici. Într-un an am avea apă potabilă pentru toate cele peste 6.000 de suflete. Urmează canalizarea, viitoarea fabrică de conserve şi alte obiective“.

Aşadar, Viziru este azi în căutarea propriei identităţi. Chiar cu un buget sărăcăcios de 60 miliarde lei vechi - în parte susţinut de Consiliul Judeţean Brăila, fiindcă din cauza sărăciei cel puţin jumătate dintre localnici nu-şi plătesc impozitul pe pământul pe care-l lucrează - îşi propune proiecte îndrăzneţe.

Despre pământ

În prezent se irigă doar 2.000 de ha, dintre cele 10.000 cât are comuna. Aici, primăria şi şefii celor 10 societăţi agricole de profil aşteaptă minuni de la Guvern. De la cel de acum sau măcar de la cel ce va să vie. Este singura şansă de a duce comuna în fruntea judeţului şi a ţării, cu agricultori de renume, aşa cum este cunoscută Viziru de o jumătate de secol.

Cristea BOCIOACĂ
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2008

Vizualizari: 862



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI