Imprimati articolul

Peştele, în eprubeta cercetătorilor

• Convorbire cu dr. ing. Mioara COSTACHE, director la Centrul de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet-Dâmboviţa

• Doamna Mioara Costache este absolventă a trei facultăţi, din care două cu profil economic. În plan ştiinţific ea s-a afirmat în profesia sa de credinţă – piscicultura.

• Studii: Universitatea „Dunărea de Jos“ Galaţi, Facultatea de tehnologia şi chimia produselor alimentare şi tehnică piscicolă; Universitatea Târgovişte – Facultatea de Ştiinţe Economice; Facultatea de management, inginerie economică în agricultură – USAMV Bucureşti.

• După absolvirea Facultăţii din Galaţi, în 1987, s-a încadrat la Staţiunea de Cercetări Piscicole Nucet, devenind cercetător ştiinţific, iar din 2001, director manager. Lucrările sale sunt de referinţă pentru piscicultura românească şi cea multinaţională. Participă efectiv la realizarea multor programe sau proiecte ca responsabilă de teme, membră în colectivele de lucru sau ca director de proiect.
Numai în ultimii 2 ani a realizat proiectele prin AGRAL.

Date de referinţă

În cei 65 ani de cercetare, Staţiunea din Nucet s-a dovedit a fi cel mai important factor de progres în piscicultura românească, având un rol esenţial în ameliorarea genetică a crapului, în urma cărora a fost creat Frăsinet, rasă ameliorată, cunoscută şi recunoscută în ţară şi străinătate.

Contribuţia cercetărilor la aclimatizarea şi reproducerea artificială a peştilor chinezeşti este una de excepţie.

Una dintre cele mai importante realizări ale perioadei de după 1985 o constituie înfiinţarea şi dezvoltarea colecţiei de specii şi rase de peşti (genotecă), care în prezent cuprinde cca 30 de entităţi genetice, reprezentate de aproape 95 loturi de diferite vârste, fiind cu mult înaintea celor din ţară şi, poate, în momentul de faţă, chiar din Europa.

Activitatea de conservare a genofondului este una strategică, de perspectivă avansată, ea constituind premisa necesară acţiunilor de ameliorare genetică şi implicit de dezvoltare a oricărei ramuri de creştere a animalelor.

Marea realizare – sturionii consumatori de plancton

Vorbind despre realizările de excepţie, doamna Costache susţine că produsul cel mai spectaculos ar fi aclimatizarea speciei Polyodon spathula (Paddlefish), originară din America de Nord. Este vorba despre o specie de sturioni, de apă dulce, care are talie mare (până la 2 m lungime şi 70 kg greutate), creşterea foarte rapidă şi, ceea ce este important din punct de vedere tehnologic şi economic, este consumatoare de plancton (nu necesită furaje concentrate) şi se adaptează la creşterea în heleştee şi iazuri.

Odată cu atingerea maturităţii sexuale a primului lot, în anul 2002 s-a realizat reproducerea artificială a acestei specii, care reprezintă un rezultat de excepţie pentru cercetarea piscicolă din România.

Materialul de populare obţinut a fost diseminat în cca 20 de ferme piscicole din judeţele Alba, Arad, Argeş, Braşov, Botoşani, Călăraşi, Constanţa, Dolj, Iaşi, Bacău, Vaslui, cu rezultate pozitive în ceea ce priveşte creşterea şi supravieţuirea. Prin dimensiunile loturilor de reproducători şi rezultatele obţinute la această specie, CCDP Nucet se situează pe primul loc în Europa şi pe locul III în lume, după SUA şi China.

T.M.: Care sunt de fapt priorităţile activităţii de cercetare piscicolă?

M.C.: În primul rând, genetica şi ameliorarea peştilor de cultură; apoi introducerea de specii noi în acvacultură, tehnologii de reproducere şi creştere adaptate diferitelor tipuri de exploataţii piscicole.

Aceste domenii specifice s-au dezvoltat ca urmare a dotării de excepţie de care dispune CCDP Nucet. Este vorba de o bază materială unică în ţară şi printre puţinele din Europa, cu o suprafaţă de 157 ha. Ea este compartimentată în cca 80 de bazine, care permit menţinerea purităţii genetice a loturilor, creşterea lor pe specii, rase, vârste şi variante tehnologice. La acestea se adaugă loturile de remonţi şi reproducători, materialul piscicol existent în genoteca unităţii şi staţiile-pilot pentru reproducerea principalelor specii de apă dulce, inclusiv a sturionilor şi a altor specii rare sau ameninţate. Bazinele de suprafaţă mică oferă posibilitatea desfăşurării experienţelor în domeniul tehnologiilor intensive şi superintensive de creştere a peştilor.

T.M.: Revenind la activitatea cotidiană, vă rugăm, doamnă Costache, să ne spuneţi care sunt, de fapt, priorităţile de dezvoltare a cercetării piscicole?

M.C.: Pe termen scurt, activitatea de cercetare-dezvoltare a CCDP Nucet se desfăşoară pe câteva direcţii mai importante, cum ar fi: managementul durabil al ecosistemelor naturale şi artificiale, prin aplicarea unor tehnologii adecvate diferitelor tipuri de exploataţii piscicole şi conservare a biodiversităţii, inclusiv prin folosirea tehnicilor şi logisticii existente pentru propagarea artificială a speciilor de peşti, rare sau ameninţate; promovarea tehnologiilor şi echipamentelor necesare trecerii la o acvacultură intensivă şi competitivă pe plan european, prin înfiinţarea în cadrul unităţii a unor instalaţii-pilot, în care să poată fi asimilate şi demonstrate practic noile tehnologii (acvacultura intensivă în heleştee, acvacultura intensivă în sisteme cu recirculare şi tratare a apei); promovarea la scară comercială şi introducerea în cultură a sturionului de apă dulce Polydon spathula; valorificarea potenţialului biologic existent în genoteca unităţii şi a rezultatelor cercetărilor fundamentale şi tehnologice din ultimii ani, prin elaborarea şi punerea la dispoziţia agenţilor a unor „pachete tehnologice complete“ (tehnologie-material biologic-asistenţă tehnică).

Principalele atuuri – baza materială şi profesională

Proiectele care se desfăşoară în acest moment şi se vor derula în următorii 5 ani în unitate se înscriu pe aceste direcţii prioritare şi sunt posibil de îndeplinit, necondiţionat, având destule argumente. În primul rând, baza experimentală şi calitatea de excepţie a cercetătorilor.

Ne mândrim cu realizările în domeniul geneticii şi ameliorării peştilor, menţinerea unor loturi de genitori din diferite specii de cultură şi a unor nuclee din speciile rare din ihtiofauna României.

Baza experimentală este alimentată gravitaţional cu apă suficientă şi ferită de surse de poluare. Prin concepţia de amenajare şi gradul de compartimentare, aceasta a fost încă de la înfiinţare, 1941, şi până în prezent, destinată exclusiv cercetării, fiind unică în ţară şi printre puţinele în Europa.

De asemenea, există un laborator pentru reproducerea speciilor rare ameninţate, aflate în stare critică, în pericol şi vulnerabile.

Centrul de cercetare de la Nucet are şi marele avantaj că este amplasat la 60 km de Bucureşti, unde se află numeroase instituţii de cercetare şi învăţământ superior din domeniile biologiei, zootehniei şi medicinii veterinare, agriculturii, cu care cercetarea piscicolă a fost şi este din ce în ce mai mult în relaţii de colaborare. CCDP Nucet are relaţii vechi de colaborare şi parteneriat, care în timp s-au dezvoltat:

Universitatea din Bucureşti: Facultatea de Biologie, Departamentul de biochimie, Departamentul de ecologie sistemică; Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară-Bucureşti: Facultatea de Zootehnie, Facultatea de Biotehnologii, Facultatea de Management, Marketing şi Dezvoltare Rurală, Laboratorul Central Sanitar-Veterinar de Diagnostic, Institutul Naţional de Ştiinţe Biologice, Institutul de Biologie, Institutul de Bioresurse Alimentare.

Conlucrarea cu elita ştiinţifică

T.M.: Cum explicaţi tezaurul depozitat în genoteca unităţii?

M.C.: Nucet este principalul furnizor de material pentru popularea diferitelor vârste din principalele specii de cultură pentru fermele piscicole din sudul ţării (judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Teleorman, Argeş, Vâlcea, Dolj, Olt Caraş-Severin).

Deşi clienţii din aceste zone sunt preponderenţi, ca volum de achiziţii nu se poate vorbi de o limitare zonală a deservirii agenţilor economici. Beneficiarii menţionaţi nu sunt numai fermele aparţinând fostului sector piscicol de stat, ci şi numeroşi întreprinzători particulari, care dispun de capital şi au în vedere dezvoltarea pe baze de eficienţă economică a afacerilor în piscicultură. Aceştia sunt interesaţi de aplicarea tehnologiilor moderne de creştere, adaptate fermelor pe care le exploatează.

Şansa aparţine întreprinzătorilor privaţi

Aş menţiona şi faptul că, în perioada 1990-2006, Centrul de la Nucet a exportat cantităţi semnificative de material biologic în Bulgaria, asigurând în perioada menţionată baza producţiei piscicole comerciale în ţara vecină.

Această acţiune este o confirmare a calităţii materialului biologic produs de unitate şi o continuare a tradiţiei unităţii, care a exportat material biologic în ţări din Europa, Asia, Africa, America de Nord.

Pentru anul 2007 există contacte şi intenţii pentru achiziţionarea de material biologic din Germania, Italia, Franţa şi Israel.

În concluzie, se poate spune că CCDP Nucet este nu numai depozitarul principal al genofondului de peşti pentru apă dulce din România, dar şi un furnizor de material de populare recunoscut la nivel naţional şi internaţional.

Materialul de populare de calitate este condiţia esenţială a realizării de profit în acvacultură, iar beneficiarii menţionaţi sunt primii care vor fi interesaţi şi de modernizarea tehnologiilor de creştere şi implementare de noi tehnologii.

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 2, 16-31 IANUARIE 2008

֩ Comentarii