Imprimati articolul

Impactul alimentaţiei moderne

Suferinţele alimentare

Alimentaţia modernă, care se bazează în special pe crearea unei societăţi de consum prin intermediul publicităţii agresive, se confruntă cu o serie de erori ce constau în mai multe practici dăunătoare sănătăţii. Dintre acestea se remarcă folosirea în cultivarea plantelor a îngrăşămintelor chimice, insecticidelor şi erbicidelor. La fel de nocivi sunt aditivii sintetici încorporaţi în produsele finite, zahărul, abuzul de carne şi grăsimi, metodele nenaturale de conservare etc.

Toţi aceşti factori duc la modificarea indicatorilor de sănătate şi la influenţarea negativă a patologiei începutului de nou mileniu, fiind dominată de următoarele suferinţe, după cum au relevat studii ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii: moarte cardiacă subită, cel mai adesea provocată de cauze cardiovasculare ca hipertensiunea arterială şi cardiopatia ischemică, diabet şi hiperinsulinemie, cancer, obezitate, ateroscleroză, boli imune, dislipidemie.

Psihoza E-urilor

Psihoza E-urilor pare să cunoască dimensiuni nebănuite la noi în urma dezvăluirilor legate de nocivitatea acestor produse.

După unele studii de specialitate, un locuitor dintr-o ţară civilizată consumă circa 4,5 kg de aditivi alimentari pe an. Trebuie spus însă că nu toţi aditivii sunt otrăvitori. Adversarii E-urilor merg cu supoziţiile până acolo încât susţin că unele adaosuri considerate periculoase se găsesc chiar şi în pâine şi produsele de panificaţie. Ar fi îngrozitor să fie adevărat!

Feriţi-vă de aceşti aditivi!

În categoria adaosurilor foarte cancerigene se situează următorii aditivi alimentari folosiţi în prepararea alimentelor şi băuturilor: E 123 amaranth,
E 131 colorant bleu patent, E 142 colorant verde S,
E 213 benzoat de calciu, E 214 hidrobenzoat de etil,
E 215 hidrobenzoat de etil sodic, E 216 hidrobenzoat de propil, E 217 sarea de sodiu a hidrobenzoatului de propil, E 239 hexametilen tetramina. De asemenea, aditivi periculoşi pentru sănătate sunt consideraţi coloranţii E 110 galben, E 124 roşu ponceau, E 102 tetrazina, E 120 acid carmic, E 122 azorubina, E 210 acid benzoic, E 212 benzoat de potasiu, E 228 bisulfit de potasiu, E 240 formaldehida, E 249 nitrit de potasiu, E 250 nitrit de sodiu şi E 252 nitrat de potasiu. Alte adaosuri potenţial toxice provoacă boli intestinale
(E 220 dioxid de sulf, E 221 sulfit de sodiu, E 224 metabisulfit de potasiu, E 226 sulfit de calciu), tulburări de digestie (E 338 acid fosforic, E 340 ortofosfaţi de potasiu, E 461 metilceluloza, E 463 hidroxipropil celuloza,
E 466 carboximetil, E 470 săruri ale acizilor graşi), afecţiuni dermatologice (E 230 difenil, E 232 ortofenil fenolat de sodiu, E 233 tiabendazol), tulburări metabolice ale colesterolului
(E 321 butilhidroxitoluen BTH, E 320 butilhidroxianisol - antioxidant din margarină) şi chiar afecţiuni neurologice
(E 311 octil galat, E 312 dodecil galat).

Există şi aditivi sănătoşi

Nu toţi aditivii alimentari sunt consideraţi periculoşi pentru sănătate, cu predilecţie cei naturali.

Spre exemplu, E 306 vitamina E este un puternic antioxidant ce se găseşte în ficat, ouă, peşte şi soia. La fel de favorabil este şi E 300 acid ascorbic - vitamina C naturală. În aceeaşi categorie se mai înscriu colorantul natural E 140 - clorofila, antioxidantul natural E 322 - lecitina, gelifiantul natural E 440 - pectina, precum şi emulsifiantul extras dintr-o algă marină E 407 - caragenon natural.

În privinţa altor produse există discuţii contradictorii, chiar la nivel internaţional. Zaharina, spre exemplu, a fost descoperită şi fabricată în anul 1879, pornindu-se de la toluen. Scopul a fost acela de a se reduce consumul nocivului zahăr. SUA au interzis-o în 1997, însă după o vreme au readmis-o, cu condiţia ca pe ambalaje să se inscripţioneze că, administrată animalelor, este cancerigenă. Ulterior, Congresul american a renunţat şi la acest avertisment în urma protestelor exercitate de industria alimentară şi în ciuda organizaţiilor de protecţie a animalelor.

֩ Comentarii