Imprimati articolul

Tendinţe în cercetarea şi creşterea porcinelor

Din toate timpurile, forţa dezvoltării agriculturii a fost propulsată de necesitatea asigurării hranei unor populaţii şi cu atât mai mult acum, la începutul acestui nou mileniu, când omenirea îşi pune întrebări îngrijorătoare asupra modului în care va evolua viitorul ei.

Organismele internaţionale abilitate estimează că, până în anul 2030, producţia agricolă ar trebui să se dubleze pentru a asigura o hrană decentă populaţiei existente în prezent, dar pe de altă parte se apreciază că, până în acel an, creşterea populaţiei va depăşi 10 miliarde locuitori.

În cadrul agriculturii şi industriilor asociate, un loc extrem de important îl ocupă producţia de carne de porc. Datele statistice arată că, pe plan mondial, carnea de porc depăşeşte 40% din totalul consumului de carne, iar pentru unele ţări chiar 50%. Mai mult, consumul de carne de porc s-ar putea să crească în viitor, ca urmare a reticenţei consumatorului faţă de carnea de vită, pe de o parte şi, pe de altă parte, a reconsiderării nutritive şi dietetice a cărnii de porc.

Transformări spectaculoase

Industria creşterii porcinelor are o pondere importantă în multe regiuni ale globului, cu milioane de porci produşi anual, asigurând mii de locuri de muncă.
În ultimii 50 de ani, în acest sector s-au produs transformări remarcabile, care nu s-au înregistrat la nicio altă specie.

Spre exemplu, este suficient să amintim că populaţiile de porci crescute azi au cu 50% mai puţină grăsime faţă de cele cu 50 de ani în urmă.

În ciuda acestor progrese, în ultimul deceniu am asistat la o nouă serie de încercări de reforme în acest sector, pe toate planurile: tehnic, economico-organizatoric şi de management.

Toate aceste transformări au fost generate de cerinţele consumatorului şi de aspiraţiile către eficienţa economică şi au avut ca forţă cercetarea ştiinţifică.

În ultima perioadă, cerinţa consumatorului a vizat, în primul rând, securitatea alimentaţiei, deoarece încrederea consumatorului (în special cel european) în agricultură şi industria alimentară a fost zdruncinată de unele evenimente, cum au fost problemele dioxinei sau epizootia de encefalopatie spongiformă.

Cu faţa spre cercetare

De această situaţie au profitat din plin supermarket-urile care, erijându-se în apărătorii consumatorilor, au întreţinut de multe ori aceste psihoze, creând presiuni artificiale asupra producătorilor.

În orice caz, în acest moment, aşa cum a declarat comisarul pentru sănătate al UE, „este clar că toate eforturile trebuie focalizate, în prezent, pentru recâştigarea încrederii consumatorului în producţia agricolă şi industria alimentară.“

Forţa chemată să rezolve atingerea acestui deziderat şi armonizarea lui cu profilul producătorului este cercetarea ştiinţifică.

În ultimii ani a fost bine înţeles faptul că problemele practice nu pot fi rezolvate doar printr-o cercetare superficială aplicativă, fiind absolut necesară o întoarcere la bază, la cercetarea fundamentală.

Competiţia pe piaţă este foarte dură şi toţi cei care au crezut că agricultura şi industria alimentară sunt sectoare vechi, conservatoare şi progresează lent s-au înşelat şi au fost eliminaţi, fiind prinşi nepregătiţi de evoluţia pieţei.

Învingătorii s-au detaşat dintre cei care au răspuns prompt la schimbări, propunând alternative bine fundamentate ştiinţific.

O reconsiderare necesară

O schimbare de optică s-a produs şi în ceea ce reprezintă porcul pentru omenire, şi anume:

• sursă de hrană;
• sursă de materii prime pentru industria biofarmaceutică şi medicină;
• sursă de materii prime pentru industria uşoară.

Ca sursă de hrană, carnea de porc merge pe două direcţii principale: carne proaspătă pentru măcelărie şi carne pentru procesare. Parametrii de calitate a cărnii înregistrează diferenţe pentru cele două direcţii, însă ca deziderate comune rămân uniformitatea carcaselor, procentul de ţesut muscular în carcasă şi proporţia de carne în regiunile anatomice dorite de industrie.

Pentru industria biofarmaceutică şi medicină trebuie arătat că peste 40 de produse utilizate în tratamente umane provin din ţesuturi de porcine, la care trebuie adăugate valvele cardiace şi xenotransplantul de organe.

În industria uşoară pot fi prelucrate o serie de subproduse, cum ar fi: pielea, părul şi copitele, astfel încât acest minunat organism viu poate fi folosit în totalitate pentru beneficiul omenirii, fără a irosi nimic.

Ţinând cont de aceste considerente, cercetarea ştiinţifică este singura forţă care, în final, va da răspunsuri diversităţii de probleme ridicate de producători, procesatori şi consumatori.

Problema reorganizării şi susţinerii acestei activităţi, precum direcţiile şi priorităţile domeniului, rămâne complexă şi este necesar să fie tratată separat.

Dr. Ştefan MANTEA, cercet. şt. princ. gr. I
Ing. Mariana SANDU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.20, 16-31 OCTOMBRIE 2008

֩ Comentarii