Imprimati articolul

Oameni de nota... 10

Ademenirea mirajului viticol

Mihai GAVRIL, directorul general al uneia dintre cele mai faimoase unităţi viticole din peisajul agricol al zonei Carpaţilor de Curbură, face parte din acea elită a agriculturii româneşti care a optat pentru o vocaţie profesională diferită de gena sa ereditară. Bucovinean de origine, din Broştenii lui Creangă, după absolvirea facultăţii inginerul Mihai Gavril părăseşte ţinuturile copilăriei dominate mai ales de pajiştile fără seamăn, păscute de animale fără asemănare, reconvertindu-se într-o meserie străină lui - viticultura.

Optează pentru fostul IAS Valea Călugărească, astăzi SC Rovit SA, atras mai ales de şansa de-a materializa aici tot ce a dobândit la facultate în plan teoretic, având convingerea unei împliniri profesionale certe. Asta se întâmpla în urmă cu 20 de ani, atunci când IAS-ul Valea Călugărească era la apogeul său viticol. Era perioada în care unitatea era înscrisă într-un program de retehnologizare ce avea drept obiectiv cucerirea pieţei de vinuri roşii a Europei Centrale.

În acest proces, inginerului Mihai Gavril îi revenea misiunea asimilării şi implementării tehnicii europene de ultimă generaţie. Nu i-a fost atât de greu să-şi îndeplinească misiunea întrucât avea la dispoziţie fonduri de investiţii suficiente şi o independenţă economică ce-i permitea să-şi pună în practică ideile. Fapt este că, la finele anului 1989, vinurile fostului IAS Valea Călugărească au reuşit să depăşească bariera comercială a Europei Centrale, ajungând până mai departe, în Germania, şi dincolo de Ocean.

Prezenţă activă în procesul de „ajustare structurală“ a sectorului agricol de stat, soldat cu diminuarea drastică a patrimoniului viticol al fostului IAS, inginerul Mihai Gavril se „reconverteşte“ a doua oară, optând pentru ceea ce el numeşte negustorie. Mai exact spus, pentru marketing. În această calitate, timp de 10 ani, din 1966 până în 2006, are şansa de a prospecta la faţa locului nu numai piaţa Europei, ci şi activitatea productivă a viticultorilor care dădeau cursul acesteia.

De la aceştia a preluat tot ce era mai valoros în domeniul organizării noilor plantaţii viticole, alegerii structurii soiurilor, a sistemelor de mecanizare, până la tehnologiile de vinificaţie. Ceea ce avea să-l impresioneze mai mult era importanţa oenologilor.

Aceasta este în fapt marea schimbare tehnică şi tehnologică produsă în managementul SC Rovit SA. O alta, poate cea mai importantă, o reprezintă privatizarea şi restructurarea unităţii. Într-un climat productiv prietenos, cum este cel de la unitatea viticolă din Valea Călugărească, s-a conceput şi este în plină desfăşurare un program de reconversie şi modernizare care are ca obiectiv schimbarea structurală şi tehnologică a celor 500 ha de vie. Până în prezent au fost replantate 33 ha şi modernizate 50 ha, urmând ca în anul viticol 2008-2009 reconversia să cuprindă 70 ha, iar modernizarea plantaţiilor pe rod, 70 ha. Programul se întinde pe 7 ani, adică până în 2012, perioadă în care urmează să fie replantate 200 ha cu vie şi modernizate 300 de hectare.

Directorul general, Mihai Gavril, susţine că abia după finalizarea acestui program plantaţia ajunge la potenţialul de producţie normal atât din punct de vedere productiv, cât şi economic, respectiv la o producţie de struguri singură şi stabilă de 8.000 kg/ha. S-ar putea şi mai mult, dar aceasta ar fi în detrimentul calităţii.

Managerul Mihai Gavril gândeşte dezvoltarea unităţii pe care o conduce, desprins parcă de disfuncţiunile ce frânează dezvoltarea sectorului viticol în România. El a gândit un program de restructurare şi modernizare pe care are ambiţia să-l finalizeze nu apelând la mila guvernanţilor, ci la regulile şi facilităţile stabilite de legile statului şi Comunitatea Europeană. Pentru ce a făcut şi intenţionează să facă socotim că merită nota rubricii noastre.
Succes, domnule Gavril!

I. BANU, I. POP
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 19, 1 - 15 OCTOMBRIE 2008

֩ Comentarii