Sprijinul financiar pentru viticultură

România beneficiază anual, de la UE, de un sprijin financiar în valoare de 37 milioane euro pentru reconversia plantaţiilor viticole.

Campania de „reanimare“ a podgoriilor româneşti a pornit în 2006. E drept, cu paşi mărunţi, ca la orice început de drum. Cu timpul însă podgorenii au înţeles că programul de reconversie le dă o şansă unică: aceea de a veni pe piaţă cu vinuri de calitate obţinute din plantaţii tinere.

Programul a avut mare trecere în rândul podgorenilor începând cu campania 2007-2008. Astfel, la sfârşitul lunii iunie întreaga sumă alocată, în valoare de aproximativ 25 milioane de euro, era cheltuită. Cerererile aprobate însumau 4.022 ha la nivelul întregii ţări, în vreme ce, cu un an în urmă (în campania 2006-2007) suprafaţa aprobată pentru reconversie era de aproape patru ori mai mică, în jur de 1.180 ha.

Depunerea cererilor pentru 2008-2009 s-a încheiat la mijlocul lunii septembrie şi, din spusele celor de la APIA, cu o lună înainte de data limită suprafeţele aprobate depăşeau 3.500 ha. Finanţarea alocată de UE este diferită pentru fiecare etapă a realizării reconversiei. În total, pentru pregătirea terenului, plantare şi instalarea sistemului de susţinere beneficiarii primesc cca 12.700 de euro/hectar.

Suma reprezintă aproape 75% din costul înfiinţării unui hectar de vie, iar pe lângă înlocuirea plantaţiilor cu soiuri nobile de vin, programul finanţează şi reamplasarea parcelelor situate în condiţii nefavorabile şi modernizarea acestora. Cu un asemenea sprijin este de aşteptat ca suprafeţele înlocuite să crească de la an la an. Cei cărora nu le place să piardă vremea s-au orientat deja către soiurile roşii, pentru a echilibra balanţa care înclină în prezent în favoarea celor albe.

Vrancea este judeţul cu cel mai mare bazin viticol din România, plantaţiile de aici reprezentând 14% din patrimoniul viticol al României. În Registrul Plantaţiilor Viticole sunt înscrişi 33.936 de cultivatori din judeţul Vrancea cu o suprafaţă totală de 27.446 ha de viţă-de-vie. Făcând un mic calcul, reiese că media dimensiunilor exploataţiilor este, ca la noi, sub pragul de eficienţă: 0,81 ha. Cu toate astea, din producţia totală de struguri a ţării circa 22% provine de aici. În 2006, prin programul de reconversie au fost înlocuite 69,3 ha de viţă-de-vie. În anul următor suprafaţa a crescut la 250,72 ha, iar pentru 2008-2009 au fost aprobate cereri însumând 288,8 hectare.

Îmbucurător este faptul că, printre beneficiari, s-au numărat şi micii podgoreni cu o medie a exploataţiei de cca 3,7 ha şi care au realizat în 2007-2008 reconversia a 85 ha. Suprafeţele restructurate în judeţul Vrancea rămân totuşi mici, iar dimensiunile exploataţiilor scad şi mai mult rentabilitatea plantaţiilor viticole, veşnica soluţie rămânând asocierea.

Vincon Vrancea deţine în Podgoria Odobeşti 900 ha de vie, din care în ultimii doi ani a replantat 40 ha. A fost doar începutul, pentru că în 2009 mai urmează încă 187 ha. Vor să planteze Tămâioasă şi Busuioacă pentru că sunt soiurile cu cea mai mare trecere la români.

La Panciu, podgorie renumită pentru producerea şampaniei, SC Veritas a reînfiinţat în ultimii 3 ani 110 ha, din care 22 ha prin programul de reconversie şi restul cu ajutorul SAPARD. Societatea are în exploatare 900 ha de viţă şi nu se mai plantase nimic din 1996. Banii primiţi, cca 14.750 euro/ha, reprezintă doar un imbold pentru a continua ce s-a început aici.

Cea mai mare suprafaţă inclusă în programul de reconversie o are SC Natura 2000 - 52 ha dintr-un total de 90 ha aflate tot în Panciu. Proprietarul a primit pentru această suprafaţă 700.000 de euro şi mărturiseşte că mare i-a fost surprinderea când s-a trezit cu banii în cont. În podgoria Coteşti, SC Dyonisos are 90 ha, din care doar 10% sunt soiuri roşii. Aici s-au înlocuit 9 ha de Plăvaie cu un alt soi apreciat la noi, Muscat Ottonel.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu