Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Pledoarie pentru sănătatea laptelui
Mamitele, principalul factor de depreciere a laptelui

Mamitele reprezintă infecţii ale ugerului. Acestea pot afecta unul sau mai multe sferturi din uger, în acelaşi timp.

Atunci când apar modificări vizibile ale ugerului (înroşire, umflături) sau ale laptelui (lapte cu puroi, brânzit, cu sânge, urât mirositor) este vorba de o mamită clinică. Mai există o formă de mamită, cea subclinică, în care nici ugerul şi nici laptele nu suferă modificări evidente. Singura modificare care poate fi detectată cu ajutorul simţurilor în mamita subclinică este că laptele din sfertul afectat are un gust mai sărat decât laptele sănătos. Chiar dacă pare sănătos, laptele provenit de la animale cu mamită subclinică conţine foarte mulţi microbi şi globule albe din sânge, cunoscute drept celule somatice. Pentru depistarea mamitelor subclinice au fost elaborate numeroase metode, bazate pe modificarea calităţii laptelui mamitic.

Boala cea mai costisitoare

Pe plan mondial, se consideră că mamitele reprezintă cea mai costisitoare boală în fermele cu vaci de lapte, cauzând pierderi economice importante. În ţara noastră, pagubele provocate de mamite sunt estimate la aproximativ 11% din producţia de lapte.

La pierderile de ordin cantitativ se mai adaugă şi deprecierea calitativă a laptelui, constând în diminuarea procentuală a substanţelor nutritive din lapte astfel: 10% la grăsime, 15% la cazeină şi 18% la lactoză, ceea ce face ca din laptele mamitic să se obţină mai puţină brânză şi unt. În plus, mamitele sunt cele care cauzează un număr foarte crescut de celule somatice şi de germeni în lapte, cu consecinţe economice dezastruoase.

Cauzele principale

Apariţia mamitelor este cauzată de numeroşi factori, dintre care cei mai importanţi sunt: mulsul, igiena animalului, a mulgătorului şi a adăpostului, hrănirea şi sezonul. Mulsul incorect este cel care cauzează cele mai multe mamite.
Masajul ugerului are un rol foarte important în mulgerea completă. Cele mai multe cazuri de mamită, la mulsul manual, sunt cauzate de igiena necorespunzătoare din adăpost, manifestând frecvent forme clinice.

Mulsul mecanic poate afecta sănătatea ugerului atunci când igiena este necorespunzătoare, manşoanele aparatului de muls sunt deformate, crăpate sau fisurate, când mulsul este incomplet (rămâne lapte în uger) sau se practică mulsul în gol (mulsul prelungit). Igiena mulsului constă în spălarea şi ştergerea ugerului cu o cârpă curată şi în dezinfecţia mameloanelor după muls. S

pălarea trebuie să se facă cu apă încălzită la 40°C, iar ştergerea ugerului (operaţiune chiar mai importantă decât spălarea) trebuie să se execute cu un prosop curat, individual sau cu şerveţele de unică folosinţă. Utilizarea unui singur prosop pentru toate animalele contribuie la răspândirea microbilor responsabili de apariţia mamitelor de la vacile bolnave la cele sănătoase.

Tot în scopul prevenirii transmiterii microbilor mamitelor de la un animal la altul, prin intermediul aparatului de muls animalele bolnave se mulg ultimele. După efectuarea mulsului este necesară dezinfecţia mameloanelor prin scufundarea acestora într-o soluţie dezinfectantă. În lipsa unei astfel de soluţii se poate prepara un dezinfectant la fel de eficient, procedând astfel: la un litru de apă se adaugă 8 ml de clor folosit la înălbirea rufelor şi 30 ml de glicerină.

Intensitatea vacuumului este cel mai important parametru şi are o valoare optimă de 50 kPa. Frecvenţa pulsaţiior are o valoare optimă de 55 puls/minut.

Funcţionarea instalaţiilor de muls la parametri inferiori celor menţionaţi conduce la prelungirea timpului de muls şi la evacuarea incompletă a laptelui din uger. Creşterea intensităţii vacuumului sau a frecvenţei pulsaţiilor peste valorile optime nu numai că nu creşte viteza de muls, dar provoacă chiar leziuni la nivelul sfârcurilor.

Mulsul în gol este cauzat de neatenţia mulgătorului. Acesta are sarcina de a urmări cu atenţie debitul laptelui din furtunul transparent şi de a îndepărta aparatul imediat ce observă că nu mai curge lapte. În timpul mulsului laptele din uger acţionează ca o peliculă protectoare împotriva frecării dintre pereţii ugerului. Prelungirea mulsului după evacuarea completă a laptelui din uger provoacă inflamarea pereţilor ugerului şi apariţia unor mamite sanguinolente.

Igiena şi climatul prietenos

Un alt factor care influenţează apariţia mamitelor şi calitatea igienico - sanitară a laptelui este igiena mulgătorului. Mulgătorul trebuie să aibă mâinile curate, unghiile tăiate şi să poarte un echipament de protecţie corespunzător (salopetă, halat). De asemenea, trebuie avut în vedere ca animalele să nu se culce imediat după muls (sfincterul sfârcului rămâne deschis câteva minute după muls, permiţând pătrunderea microbilor în uger).

În acest scop se recomandă ca animalele să primească după muls un tain de concentrate. La menţinerea igienei în adăpost contribuie şi aerisirea corespunzătoare a acestuia. Trebuie menţionat că, în timp ce mulsul necorespunzător provoacă de cele mai multe ori cazuri subclinice de mamite, lipsa de igienă a adăposturilor şi a padocurilor conduce la apariţia mamitelor clinice, care provoacă scleroza sferturilor afectate într-o proporţie însemnată.

Chiar în condiţii identice de exploatare există diferenţe între indivizi în ceea ce priveşte rezistenţa la mamite. Diferenţele sunt cauzate, printre altele, de rasă, vârstă şi nivelul productiv. Astfel, s-a constatat că rasa Bălţată cu Negru Românească este mai puţin rezistentă la mamite în comparaţie cu rasa Brună sau Bălţată Românească.

Reguli obligatorii

În vederea evitării mulsului incomplet sunt necesare următoarele măsuri:
• practicarea masajului ugerului înainte de muls, cât şi înainte de încheierea lui;
• respectarea programului de lucru, care conduce la formarea unor obişnuinţe favorabile cedării laptelui;
• comportamentul blând al mulgătorului (comportamentul brutal provoacă retenţia laptelui);
• funcţionarea la parametri optimi a instalaţiei de muls.

Dr. ing. Cristinel ŞONEA, director general adjunct ANARZ,

dr. ing Dan COLCERI, consilier superior ANARZ
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 19, 1 - 15 OCTOMBRIE 2008
(Va urma)

Vizualizari: 1749



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI