Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Procesul decizional în fermă

Definiţiile utilizate în literatura economică de specialitate pentru noţiunea de decizie sunt numeroase şi complexe, diferenţierile rezultând chiar din domeniile de acţiune şi situaţiile concrete la care acestea se referă. Decizia poate fi definită făcând apel atât la factori obiectivi, cât şi la o serie de factori şi implicaţii de natură subiectivă în faţa cărora se află la un moment dat fermierul care, de pe această poziţie, este numit decident.

Condiţionări

Deciziile trebuie să îndeplinească anumite cerinţe, dintre care se pot menţiona:
• elaborarea lor să se facă pornind de la o bază reală, obiectivă, sprijinită pe un suport ştiinţific;
• adoptarea lor să fie atribuită unor persoane competente, capabile să le ducă la bun sfârşit;
• oportunitatea, respectiv adoptarea lor în timp util;
• coordonarea diferitelor decizii care se referă la unul şi acelaşi sistem (ferma).

În funcţie de criteriile mai sus enumerate, se poate vorbi despre o anumită tipologie a procesului decizional, respectiv a deciziilor.

Elemente componente

În ferma agricolă de tip familial, asupra deciziei acţionează un complex de factori, astfel că decizia are două laturi componente:

• una exogenă, care vizează aspecte legate de mediul extern al fermei;
• a doua endogenă, care concretizează aspectele interne ale activităţii fermei.

Indiferent de tipul deciziei adoptate şi de situaţia la care aceasta face referire, orice proces decizional presupune existenţa următoarelor elemente componente:

a) decidentul, fiind persoana sau grupul de persoane care adoptă, în mod concret, decizia;
b) obiectivele urmărite prin procesul decizional;
c) ansamblul alternativelor - variantele posibile de acţiune în vederea atingerii obiectivelor propuse;
d) mulţimea consecinţelor alternativelor, cuprinzând un număr de consecinţe egal cu numărul alternativelor (pentru situaţiile certe) şi, respectiv, un număr mai mare de consecinţe pentru situaţiile în care intervin riscul sau incertitudinea.

Etapele

În acelaşi timp, analizând procesul decizional, se poate spune că acesta cuprinde trei etape principale, şi anume:

Etapa pregătitoare este alcătuită, în general, din următoarele faze:

a) diagnoza generală a mediului în care ferma evoluează şi oportunitatea deciziei;
b) formularea cu claritate a scopului urmărit de către decident;
c) obţinerea informaţiilor necesare;
d) elaborarea variantelor decizionale.

Adoptarea propriu-zisă a deciziei, care cuprinde:

a) analiza comparativă a variantelor decizionale;
b) adoptarea efectivă a deciziei.

Ultima etapă o reprezintă transpunerea în practică a deciziei.

Ing. ec. Claudiu GOVOR
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 19, 1 - 15 OCTOMBRIE 2008

Vizualizari: 806



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI