Preţul grâului, la voia samsarilor

• În Vaslui, grâu pentru patru judeţe.
• Firme „ad-hoc“ pentru comercializarea cerealelor.
• Nu lipseşte nici contrabanda.

Spre deosebire de anul trecut, agricultorii au motive să fie mulţumiţi. Precipitaţiile la timp şi temperaturile care au favorizat executarea în condiţii bune a lucrărilor dar, nu în ultimul rând, folosirea seminţei certificate solicitată fermierilor la acordarea subvenţiei în toamna anului trecut au făcut ca producţiile obţinute să fie cele mai mari din ultimii ani.

În judeţul Vaslui, recolta medie la grâu este de 4.036 kg la ha, iar pe circa 70% din cele 55.000 ha cultivate s-a realizat o producţie între 4.800-5.500 kg la unitatea de suprafaţă. Producţia totală depăşeşte 224.000 tone, necesarul de consum pentru patru judeţe. La orz, recolta este, de asemenea, bună - 3.348 kg la ha, iar orzoaica de toamnă se apropie de 3.100 kg.

Pe ogoarele ieşene, producţia medie la grâu a depăşit 3.500 kg la ha, iar la orzoaică 3.420 kg. Şi pentru rapiţă a fost un an bun, agricultorii ieşeni obţinând o producţie de 2,2 t la unitatea de suprafaţă.

După un an de muncă şi de aşteptare, ar fi normal ca realizările obţinute să-i bucure pe producători dar, aşa cum a devenit o obişnuinţă, „până la urmă pierde tot agricultorul“, ne-a spus Miluţă Cazacu din comuna Roma-Botoşani.

„Când recolta este proastă ţăranul nu are ce vinde, iar când Dumnezeu ne ajută, ca anul ăsta, preţul care ni se oferă de angrosişti sau de samsari, care cutreieră acum satele, este de batjocură.

Ca să obţin o recoltă cât de cât bună, continuă gospodarul, pentru un hectar am cheltuit cam 16 milioane de lei vechi, ori dacă îl vând cu 4-5.000 lei kilogramul nu-mi acopăr nici măcar costurile, fără să mai iau în calcul banii care îmi trebuie să semăn în toamnă, asta când aratul, semănatul, preţul seminţei şi celelalte vor fi cu siguranţă mai scumpe ca anul trecut.“

În lipsa unei burse a cerealelor, care ar alinia preţurile cu cele din restul Europei, speculanţii care au monopol fac legea. Nu sunt rare situaţiile când, cu două-trei luni înaintea campaniei agricole, sunt înfiinţate în grabă firme fantomă care cumpără produsele, le vând şi apoi intră în faliment. Pe de altă parte, cantităţi mari de cereale pătrund în ţară din Ungaria şi Ucraina, fără taxe vamale şi TVA. Ulterior, acestea sunt vândute pe piaţa românească.

La rândul său, ing. Mihai Banu, directorul executiv al DADR Bacău, îi sfătuieşte pe producători să nu se grăbească cu vânzarea producţiei, anticipând că în iarnă preţul grâului va creşte. Şi poate sfatul domniei sale rămâne valabil pentru producătorii care şi-au amenajat propriile depozite în magazii şi grajduri. Se pune întrebarea ce trebuie să facă cei care au avut grâu pe suprafeţe relativ mici, au cantităţi reduse şi sunt nevoiţi să pună la adăpost producţia în depozite autorizate unde costurile urcă cu cel puţin 500 de lei vechi pe kilogram, în funcţie de perioada de depozitare?

Răspunsul l-am aflat de la unul dintre agricultorii băcăuani, Constantin Bratu din Filipeşti: „Aşa cum am fost ajutaţi cu subvenţia din toamna trecută, e adevărat de câteva ori mai mică decât cea primită de agricultorii francezi, de pildă, statul ar trebui să găsească o posibilitate de a veni în sprijinul nostru şi în ceea ce priveşte depozitarea cerealelor, fără a mai vorbi de faptul că rezervele de stat, mici cum sunt acum, s-ar putea completa prin achiziţionarea produselor la preţuri mai bune pentru producători. Aceste achiziţii, cred eu, ar trebui să fie făcute nu numai de la marile societăţi, ci şi de la micii producători.“

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu