Oameni care au făcut istorie > REVISTA LUMEA SATULUI

S-a născut la 28 august 1903, la Viena, în familia unui medic român, dar la vârsta de 4 ani s-a stabilit la Cernăuţi, unde urmează cursurile vestitului liceu „Aron Pumnul“ pe care îl absolvă în anul 1921. Rezultatele excelente obţinute la absolvirea liceului au încurajat familia de a obţine o bursă de stat pentru studii în străinătate, iar preferinţele sale s-au îndreptat spre Facultatea de Chimie a Politehnicii din Berlin - Charlottemburg, pe care a absolvit-o în anul 1927. Tot aici a susţinut şi teza de doctorat în anul 1928, întorcându-se apoi în ţară şi stabilindu-se la Cluj. Aici şi-a găsit locul de muncă şi de viaţă până la trecerea în nefiinţă, la 8 decembrie 1985.

În perioada 1928-1932 a lucrat la Staţiunea Chimică Agronomică a ICAR, cu sediul la Cluj, în incinta Facultăţii de Agronomie, având şi activitate ca asistent la Catedra de chimie. Prin grija ICAR, în aceşti ani ai tinereţii a fost trimis pentru studii de perfecţionare în „chimie agricolă“ în Germania, precum şi la „Collège de France“ din Paris. La încheierea acestor studii de perfecţionare, C. Bodea a ocupat postul de şef de lucrări, în perioada 1932-1942; profesor suplinitor între anii 1942-1946 şi profesor titular, 1946-1973, la Facultatea de Agronomie din Cluj.

Printre lucrările diverse din perioada de început vom aminti: O nouă metodă aporimetrică pentru dozarea formolului şi urotropinei (1930), Obţinerea zahărului din cocenii de porumb, lucrare ce a fost şi în preocupările prof. H. Vasiliu, cam în aceeaşi perioadă (1932), Observaţii la metoda Durandier, de determinare a metalelor alcaline în ape (1938), Contribuţii la prepararea trisulfatului de aur şi sodiu (1939), Contribuţii la vâscozimetria suspensiilor de făină (1933).

Linia majoră a cercetărilor profesorului C. Bodea s-a axat pe aria vastă a carotenoidelor, fiind considerat fondator naţional şi unul dintre marii cercetători din lume în acest domeniu, cu o activitate neîntreruptă de 35 ani.

C. Bodea, vom arăta că a publicat 185 de lucrări privind cercetări originale, 19 lucrări cu caracter monografic şi tratate, 6 lucrări didactice şi a obţinut 4 brevete de invenţie. Pentru activitatea didactică a primit titlul de „profesor universitar emerit“, în anul 1964; Ordinul Meritul ştiinţific clasa a II-a, în 1970, şi premiul II al MEI, în 1974.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu