Imprimati articolul

Legumele de pe tarabele vechi şi noi

Ideea de a elimina intermediarii, odată cu înfiinţarea în Bucureşti a primelor pieţe ţărăneşti volante, nu este nici nouă şi cu atât mai puţin dătătoare de speranţă. O piaţă autentică de legume nu se realizează prin improvizaţii, oricât ar fi ele de vizualizate pe micile ecrane.

Ceea ce se cuvine, totuşi, subliniat este că în pieţele volante au acces numai producătorii agricoli autohtoni, cu certificate de producători, care pot comercializa legume şi zarzavaturi proaspete şi conservate, fructe de livadă şi de pădure, miere de albine sau produse tradiţionale şi meşteşugăreşti. Produsele trebuie să aibă garantată provenienţa din fermele producătorilor.

Din păcate, astfel de pieţe funcţionează numai sâmbăta, cu orar de funcţionare între orele 6 şi 20.

Preţuri mari

Primele pieţe ţărăneşti, cu caracter volant, au fost deschise aproape de fântâna de la Universitate, pe Bulevardul Unirii, sector 3 (între Mircea Vodă şi Nerva Traian) şi pe Drumul Săbăreni, sector 6 (la capătul Căii Giuleşti). Apoi au mai apărut alte trei şi este de aşteptat ca numărul lor să crească.

Cel puţin în primele zile preţurile au fost aproape de cele practicate în pieţele Obor sau Sudului, dar incomparabil mai proaspete şi frumoase.

„În următoarea perioadă, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va continua organizarea de pieţe ţărăneşti şi în alte oraşe din ţară“, a declarat Dacian Cioloş.

Mai multe zile

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale analizează acum posibilitatea organizării pieţelor volante, de două ori pe săptămână, nu numai sâmbătă. O variantă ar fi ca ziua suplimentară să fie miercuri sau joi. Altă variantă ar fi ca pieţele să funcţioneze trei zile, de vineri până duminică.

Varianta corectă va fi stabilită ulterior, numai după ce se va vedea dacă producătorii cer mai multe zile. De asemenea, primăria trebuie să-şi dea acordul.

Totul a pornit de la un experiment ratat

Cu ani în urmă, Neculai Onţanu, primarul sectorului 2, a încercat de unul singur să înfiinţeze pieţe ţărăneşti volante. Prima a apărut cu mult fast, pe un teren viran, situat pe Str. Paleologu, între Bulevardul Elisabeta şi Calea Moşilor. La început, piaţa a fost ocupată integral de ţărani. Însă, cu timpul, tot mai multe tarabe au rămas goale, pentru că preţurile creşteau de la o săptămână la alta, iar cumpărătorii se îndreptau către alte pieţe mai ieftine.

Cum se vând, cum se cumpără legumele şi fructele la Paris

euro/kg
Tomate - 1,75
Ardei - 1,37
Vinete - 1,77
Castraveţi - 2,27
Varză albă - 1,07
Morcov - 0,77
Ceapă - 0,97
Ţelină - 1,35
Cartof - 0,47
Mere - 2,53
Pere - 1,13
Piersici - 2,13
Struguri - 1,07

A fost un experiment ratat din cauza lăcomiei producătorilor, care se pare că au preluat de la intermediari nu numai comportamentul urât, ci şi acele „inginerii“ care le îndepărtează pe gospodine de tarabe.

Şi, totuşi, se poate!

Aproape de Piaţa Rahova, pe Strada Pucheni, exista un teren mare, de câteva hectare. Aici, un întreprinzător, cu sprijinul Primăriei Sectorului 5, a deschis o piaţă de gros, cu o investiţie minimă. Adică a curăţat locul de gunoaie şi l-a împrejmuit.

Zilele trecute, platoul uriaş era plin. Sute de producători agricoli ofereau cam toate produsele de sezon, la preţuri cu mult mai mici faţă de orice altă piaţă bucureşteană.

Florin Vasile a venit din Urecheşti (Vrancea) cu struguri pentru vin.

– Cum îi dai?
– Cu 1,5 lei kilogramul, dacă iei cel puţin o ladă.
– Aş lua numai vreo trei kilograme,
să-mi fac nişte must.
– Atunci, costă 1,6 lei.

Producătorul avea struguri din soiurile Fetească albă, Galbenă de Odobeşti şi Riesling.
Plec mai departe şi mă opresc la o maşină plină cu roşii frumoase. Aflu de la Ionel Onofrei că este venit tot din Vrancea, dintr-un sat de lângă Adjud.

– Cum dai roşiile?
– Păi, cu 1,5 lei.
– Vreau să iau mai multe...
– Hai, dă-mi 1,2 lei şi ia trei lăzi.
– Şi dacă iau numai două kilograme?
– Măi, omule, dar sucit mai eşti! Îţi dau şi aşa, dar cu 1,7 lei.

Puţin mai încolo, varză de Lunguleţu (Dâmboviţa). Mihai Dinu este un producător cu preţ ferm: 1 leu/kg, indiferent dacă vinde o bucată sau toată marfa din maşină. Am încercat să negociez un preţ mai bun, dar nu a fost cu putinţă.

Povestea Pieţei Dobroieşti

Cu mulţi ani în urmă, primarul Neculai Onţanu a vrut să desfiinţeze comerţul neautorizat cu produse agroalimentare de pe Şoseaua Pantelimon. Aşa s-a născut ideea Pieţei Dobroieşti.

Zis şi făcut! Pe un teren viran, situat la capătul şoselei, Primăria Sectorului 2 a amenajat spaţiul, a adus tarabe solide de beton şi a împrejmuit perimetrul. Numai că micii producători nu au agreat ideea şi au continuat să-şi vândă produsele în colbul străzii, aşa cum o fac şi astăzi, chiar dacă poliţiştii comunitari patrulează în zonă.

Cum investiţia a costat câteva sute de mii de euro, nu putea fi abandonată. Aşa că a devenit piaţă de gros, în care aveau acces numai producătorii agricoli autorizaţi. Din păcate, nici această formă nu s-a bucurat de prea mulţi producători, cu excepţia toamnei, când oferta creştea.

La începutul acestui an, piaţa şi-a schimbat destinaţia şi a devenit târg de vechituri.

Acum se lucrează de zor la... reamenajarea pieţei de gros, iar târgul de vechituri a fost închis! Definitiv?
Acestea sunt doar câteva exemple. Cert este că piaţa merge bine, iar clienţii nu lipsesc. Din discuţiile purtate cu ţăranii, am înţeles că regretă lipsa altor astfel de pieţe.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 18, 16-30 SEPTEMBRIE 2008

֩ Comentarii