Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Semnal îmbucurător

România declanşează în forţă Programul de ameliorare a şeptelului (II)

În continuarea discuţiei ce are ca temă realizarea Programului de ameliorare a şeptelului, domnul Gheorghe Neaţă, director general al Agenţiei Naţionale pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, supune atenţiei noile orientări în ceea ce priveşte infuzia de material genetic valoros în vederea creării unor noi populaţii de taurine şi ovine. În esenţă, este vorba de reconsiderarea procesului ştiinţific de ameliorare şi zonare a speciilor de animale, acţiune de interes naţional ce are ca scop creşterea performanţelor productive şi a eficienţei economice.

Aşteptând noile rase

Rep.: Revenind la ceea ce faceţi dumneavoastră, la ameliorare şi la infuzia de material genetic valoros, vă rugăm să detaliaţi această latură a activităţii. Mai exact, am dori să ştim dacă această infuzie s-ar putea solda în timp cu crearea unor noi rase.

G.N.: Eu zic să nu ne avântăm atât de departe. Pentru a crea o rasă este nevoie de timp. Este necesară o activitate de cercetare foarte pretenţioasă.

La această dată, ţara noastră are rase autohtone performante cum sunt Bruna, Bălţata Românească şi Bălţata cu Negru Românească, dar există posibilitatea creării unor noi populaţii de carne, atât la bovine cât şi la ovine. Infuzia de material genetic străin are ca prim obiectiv îmbunătăţirea performanţelor productive. Acest proces se realizează pe fondul unei activităţi de selecţie şi ameliorare care neîndoielnic va duce la crearea unor noi populaţii de taurine.

Lucrăm la ora actuală pe infuzie cu material seminal din rase de carne. Această lucrare ştiinţifică de natură practică ne va permite ca, în anumite arealuri, să consolidăm în timp anumite caractere şi să creăm anumite populaţii de carne româneşti care, în final, vor duce la crearea unor noi rase. În acest sens, avem multe încercări de creare a indivizilor birasiali sau trirasiali pe populaţia autohtonă, ce au la origine rasele Limousine, Angus şi Charolaise.

Este momentul unei schimbări

Rep.: Să înţelegem, domnule director, că orientarea strategiilor zootehnice este oarecum îndreptată spre producţia de carne?

G.N.: La ora aceasta aş putea spune că da şi am şi câteva argumente. Odată stabilizată piaţa de lapte la bovină prin sistemul de cotă, automat ne întrebăm: ce e de făcut cu efectivul de vaci rămase în afara cotei? Dacă facem un calcul, vedem că România are o cotă de 3,2 miliarde litri de lapte, care se poate realiza uşor cu un număr de 600 mii de vaci, la un randament de 6.000-6.500 litri/cap de animal.

Aşadar, pentru vacile rămase în afara celor de lapte, trebuie găsite posibilităţi menite să redirecţioneze producţia spre carne. Avantajul este că producţia de carne poate fi eşalonată pe tot timpul anului sau poate fi sezonieră cu fătări de primăvară şi îngrăşare pe păşune, factori ce aduc un beneficiu substanţial celor care cresc aceste animale. În plus, producţia de carne nu implică eforturi atât de mari din punctul de vedere al adăpostirii, furajării şi al forţei de muncă, mai ales că sunt eliminate costurile privind tehnologiile de muls, de obţinere şi de păstrare a laptelui conform.

Rep.: Unde se situează Bălţata Românească din punctul de vedere al calităţii cărnii?

G.N.: Bălţata a dominat multă vreme piaţa europeană a cărnii de bovine, fiind o rasă foarte potentă din punctul de vedere al cărnii, chiar şi în rasă curată. Are o capacitate de alăptare mai mare decât rasele de carne. Viţelul poate atinge aproape aceeaşi viteză de creştere cu rasele de carne perfecţionate, dar privind calitatea ea se află acum sub media performanţelor mondiale. Aceasta este raţiunea pentru care noi ne-am propus un program naţional de infuzie, cum s-ar spune, cu material genetic aparţinând unor rase de excepţie cum ar fi Limousine sau Angus.

Experimentul de la Zăneşti

Rep.: Recent, la Zăneşti, în judeţul Neamţ, aţi participat la punerea în funcţiune a unui centru regional de cercetare care, printre altele, produce şi embrioni...

G.N.: Zonele Neamţului, Bacăului, Sucevei, Bistriţei, Covasnei, Braşovului, Harghitei, Sibiului, Mureşului, Bihorului sau Maramureşului sunt recunoscute pentru perfomanţele lor în materie de zootehnie. S-a păstrat aici un nucleu de animale neameliorate, crescute aproape în sălbăticie. Vitele pentru carne pot avea un succes deosebit pentru că ele au o rezistenţă deosebită.

În ameliorare, noi am optat pentru o puternică infuzie cu material genetic provenit de la rasa Angus. De ce? Mi-a fost dat să văd această rasă dezvoltându-se în arealuri foarte umede şi cu intemperii majore şi până în zona tropicală. Aşadar, este un animal cosmopolit, cum s-ar spune, care rezistă la toate condiţiile de mediu.

Eu consider iniţiativa de la Zăneşti de mare perspectivă pentru că este născută într-o zonă unde accentul principal care se pune pe vita de carne poate căpăta un contur, mai ales că acolo există profesionişti adevăraţi. L-aş numi în primul rând pe doctorul Pachiţanu alături de copiii lui care îl urmează în această activitate.

La Zăneşti se găseşte toată aparatura necesară pentru producerea de embrioni. Pornind de la acest exemplu, dar şi de la altele vreau să spun că în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior dorim să înfiinţăm un centru de instruire şi perfecţionare atât pentru însămânţarea artificială, cât şi pentru producerea embrionilor.

Rep.: În România, în reţeaua de cercetare avem laboratoare unde se produc embrioni?

G.N.: Se produc embrioni la Semtest Tg. Mureş, la Timişoara, Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii.
S-au mai produs şi la Institutul de la Baloteşti până la plecarea domnului Ilinca. Nu este atât de greu să produci embrioni. Avem tehnologie, avem specialişti chiar în Agenţie, iar în prezent se lucrează la consolidarea unui laborator de grupe sanguine şi producerea embrionilor.

Iosif POP, Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 18, 16-30 SEPTEMBRIE 2008

Vizualizari: 1304



֩ Comentarii

 

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI