Imprimati articolul

Pajiştile naturale, izvor de sănătate

În cei peste 50 de ani de activitate practică, didactică şi de cercetare medico-zootehnică asupra bovinelor, am avut deseori ocazia să constat efectele benefice asupra sănătăţii organismului animal ale unor specii de plante din flora spontană sau cultivată.

Un prim semnal l-am primit prin rezultatele „spectaculoase“ pe care le-am obţinut în anul 1971 cu cei 300 de viţei fătaţi în perioada martie-septembrie la Ferma nr. 2 a Complexului Industrial de Vaci „Km 23“ din comuna Adunaţii Copăceni.

Dacă până la acea dată pierderile la viţei erau de peste 30% cu toate tratamentele preventive şi curative împotriva afecţiunilor digestive, încă de la naşterea lor, folosind intensiv ceaiurile de mentă + muşeţel + coada-şoricelului şi asigurându-le condiţii deosebite de confort şi igienă, pierderile provocate de aceste efecţiuni, precum şi de cele respiratorii s-au redus la zero.

Profesorul de botanică medicală şi de farmacologie de la Timişoara, Aurel Vinţan, văzând în vara anului 1971 viţeii respectivi, a explicat că în acele plante se găseau substanţele ce le lipseau vacilor în timpul gestaţiei.

Alte argumente

Cel de al doilea semnal l-au dat două cirezi de aproximativ 100 vaci de rasă Brună de la SCDCB – Sighet care au păşunat în anii 1986 şi 1987 pe aceleaşi pajişti naturale, unde a fost administrat azotat de amoniu în doze diferite şi alternativ în cei doi ani. Când cirezile de vaci au păşunat pe pajişti îngrăşate atât primăvara timpuriu, cât şi după fiecare ciclu de păşunat cu substanţe minerale, fecunditatea vacilor a fost mai mică cu 12-15% decât atunci când îngrăşarea pajiştii s-a executat numai în mustul zăpezii.

Ultimul semnal l-am primit în perioada februarie-mai 2007 prin creşterea substanţială a fecundităţii vacilor dintr-o fermă din judeţul Prahova. Vacile primeau cantităţi mari de borhot de bere şi furaje concentrate, plus 4 kg fân de borceag, lucernă sau coceni de porumb. În perioada amintită s-au administrat ca furaje fibroase numai câte 5-6 kg fân de deal.

Flora spontană, ca terapie

Se ştie că toate plantele medicinale conţin substanţe terapeutice care fac parte din clase foarte diferite; uleiuri eterice, vitamine, fitoncide etc. al căror efect binefăcător asupra organismului uman şi animal s-a verificat de milenii. Se mai ştie că Munţii Carpaţi sunt cei mai bogaţi din Europa în floră spontană.

La Simpozionul „Ziua Internaţională a Biodiversităţii“ din 22 mai a.c. de la Academia Română, s-a afirmat că, din totalul speciilor de plante, 37% se găsesc pe pajişti. La acelaşi Simpozion, s-a ilustrat cu imagini color marea diferenţă între compoziţia floristică a unei pajişti naturale (cum sunt milioane de hectare în ţara noastră) şi cea a unei pajişti cultivate (pe care păşunează majoritatea vacilor din Vestul Europei). Dacă în Olanda pe păşuni vezi numai culoarea verde şi albul, plus negrul vacilor de lapte, pe pajiştile naturale de la noi, pe lângă culoarea verde a frunzelor şi tulpinilor, vezi toate culorile curcubeului, date de petalele florilor.

Aşadar, se impune o mai mare preocupare pentru regenerarea pajiştilor naturale multiflorale prin păstrarea biodiversităţii speciilor, nu numai prin metode care să sporească producţia de proteină vegetală şi indirect animală la hectar. Păstrând biodiversitatea plantelor de pe pajiştile naturale, apărăm atât sănătatea animalelor direct (prin inhalarea substanţelor volatile sau ingerarea ceaiurilor) sau indirect (prin consumul produselor animale – de la mierea albinelor la laptele vacilor), cât şi pe cea a omului.

Dr. Dan M. CONSTANTINESCU, medic primar veterinar
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 18, 16-30 SEPTEMBRIE 2008

֩ Comentarii