Pledoarie pentru soiurile rezistente de viţă-de-vie

Prin termenul de rezistenţă nu trebuie să înţelegem imunitate, caz în care viţele din această grupă ar trebui să reziste la toate bolile şi la toţi factorii de stres, în orice condiţii de cultură şi de mediu.

În cazul viţelor din grupa respectivă, rezistenţa sau toleranţa genetică se realizează în mod practic prin scăderea numărului de tratamente, îndeosebi contra manei, comparativ cu viile soiurilor provenite exclusiv din Vitis Vinifera.

În unii ani şi în anumite condiţii de cultură (terenuri în pantă, viţe plantate rar, dirijare răsfirată), plantele pot rezista fără tratamente anticriptogamice. Viţele din această grupă prezintă şi o rezistenţă genetică la gerurile iernii.

Dacă pentru marile plantaţii viticole trebuie alese fie soiuri tipice pentru struguri de masă, fie de vin, în cazul viţelor de pe lângă casă sunt de preferat soiurile cu funcţie mixtă (masă + vin). Din aceste viţe se asigură consumul familial de struguri direct de pe butuci sau puşi la păstrarea de peste iarnă, iar din eventualul surplus se poate obţine „vinul casei“.

Cu ocazia unei vizite profesionale pe linia ameliorării viţei-de-vie efectuată în Ungaria (1977) la Institutul de Cercetări Vitivinicole din Kekskemét, am primit câte 15 butaşi a 3 ochi/butaş din 10 elite de perspective, care s-au dovedit a avea o certă valoare.
Aceste elite le-am supus unui proces de înmulţire rapidă, după care o mare parte am încercat-o la ICVV Valea Călugărească, iar alte viţe le-am dat staţiunilor de profil pentru încercare. Atât la Institut, cât şi la staţiunile la care au fost încercate aceste elite cea mai valoroasă s-a dovedit aceea numită atunci „R-10“.

Autorul acestei elite a fost cunoscutul ameliorator Sandor Szegedi, elita fiind omologată în Ungaria, în 1982, sub numele de Pölöskei Muskotaly, de unde denumirea oficială a soiului în ţara noastră.

Producţia de struguri înregistrată la Valea Călugărească (timp de 14 ani) a fost de 3,8 kg/butuc, respectiv 17,3 t/ha. Conţinutul în zaharuri a oscilat între 190 şi 217 g/l, iar aciditatea între 3,2 şi 5,3 g/l.

Principalele calităţi ale soiului: gustul deosebit de plăcut al strugurilor; boabele subdimensionate (meiate sau mărgeluite) aproape că lipsesc; raport favorabil între zaharuri şi aciditate; se pretează bine la păstrarea peste iarnă; rezistă bine la boli; realizează vinuri albe, semiaromate, cu gust plăcut de muscat; conţinut de alcool al vinurilor cuprins între 11,2 şi 12,2%.

Recomandări privind cultura soiului. Grădinile din jurul casei se plantează pe locuri mai calde şi luminoase, iar mijloacele de susţinere trebuie să asigure o cât mai bună expunere la soare, aerisire şi lumină. Se va prefera cultivarea în forme semiînalte, cu tăieri scurte, în cepi roditori, de 2-3 ochi; trebuie aplicate lucrări în verde: dezvelirea strugurilor de frunze, eventual scurtarea rahisului şi altele.

֩ Comentarii

֠ 1. Ionel -- (4-May-2010 )

Omenirea trebuie sa conserve zestrea genetica a animalelor si plantelor. Urmarind crearea unor soiuri de mare productivitate si finete a gustului, nu trebuie sa ajungem la tratamente cu pesticide(otravuri pentru oameni si mediu). Laud preocuparea Dlui Virgil Grecu. Va veni un timp cand omenirea va trebui sa -si stopeze cresterea populatiei, pentru a nu scadea calitatea vietii, cu cat mai devreme - cu atat mai bine. Asa zisul progres caracterizat de concurenta bazata pe egoism ne-a adus deja in fata unor pericole imense: incalzirea globala, poluarea, dispretul teroristilor pentru viata.

֠ 2. Eduard -- (24-January-2011 )

Se pare ca este in trend sa se planteze vita de vie nobila dar, nimeni nu spne cate tratamente fitosanitare se fac pentru a se obtine strugurele nobil! Intradevar via nobila da randament dar, tratamente chimice aplicate fac ca strugurele sa deznobileze omul. Acesti struguri sunt chimici! Pacat ca nu se mai cultiva soiurile rezistente la boli si care nu necesita tratamente dintr care amintim: Valeria, Argesis, Reform, Reflex, Andrevit, Admira, Muscat de Poloskei, Brumariu, Radames, Rosina, Rubin, Vlad, Purpuriu, Negru tinctorial. Nu se mai aude nimic de aceste soiuri valoroase nechimizate!

֠ 3. betej stefan -- (10-February-2012 )

stie cineva unde pot gasi soiul VLAD? daca este posibil rog raspuns.

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu