Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Văcarii din Prahova vor în UE

După febra căpşunelor din Spania, în Prahova a lovit, cu efect garantat se pare, altă febră: cea a văcarilor. Altfel spus, cei care pasc vacile pe islazurile judeţului, în cea mai mare parte oameni fără carte multă, tind să ajungă, pentru câteva sute de euro, în Uniunea Europeană. Tot cu vacile...

Au fost odată căpşunarii...

Cum, necum, toţi ţăranii cu ambiţie din judeţul Prahova au făcut pe dracu-n patru şi au plecat, care cu acte în regulă, care fără, prin ţările mai dezvoltate decât a noastră din Europa. Unii la cules de căpşune, alţii la îngrijit copii sau bătrâni. Atracţia Vestului a fost atât de mare, că însuşi secretarul Primăriei Bălţeşti şi-a luat concediu fără plată pentru trei luni de la primărie, a scos paşaport şi a schimbat poluarea de la noi pe ozonul Spaniei.

La I.L. Caragiale, localitate mărginaşă între Prahova şi Dâmboviţa, şi Ariceşti au plecat mai toate femeile la muncă prin străinătăţuri, de-au rămas bărbaţii acasă, să aibă grijă de copii şi gospodării. Rromii din Mizil au cerut expres Prefecturii să li se faciliteze şi lor o deplasare pe sub portocali. În alt colţ de Prahovă, la Drăgăneşti şi Ciorani, mulţi ţărani şi-au pus vacile în vânzare, ca să aibă bani de paşaport, doar, doar, i-o chema şi pe ei să se „înroleze“ pentru Ţara tuturor făgăduinţelor, Spania, desigur, nu America. Adică, vrem să zicem noi aici, că s-au făcut sacrificii, că oamenii au renunţat la traiul călduţ de acasă, la mâncărica tradiţională şi s-au dus departe, în necunoscut, în speranţa că soarta nu va fi crudă cu ei şi vor pune deoparte ceva.

„Da’ ce, vaca ştie vreo limbă?“

Şi, a cam trecut perioada căpşunarilor. Iată că a venit şi rândul văcarilor. S-a zvonit - nu se ştie de unde a plecat zvonul - prin satele prahovene şi prin cele ialomiţene, deopotrivă, că acum Europa are nevoie de văcari cu experienţă. Adică de oameni care să ştie rostul vacilor, când să le dea apă şi când mâncare, să aleagă cel mai bun islaz, să le păşuneze până în buza înserării, ca să aibă vaca lapte mult şi gras la muls.

Cam atât ştiu văcarii de pe la noi, dar ei cred că e suficient. Nu consideră că trebuie să ştie limba Spaniei sau a Franţei ori pe cea a Angliei, care angajează văcari cu contract de muncă. Argumentul lor e unul forte: „Da' ce, vaca ştie vreo limbă? Ea face <<mu>>, dă lapte şi asta e toată treaba ei“. Niciun văcar nu a auzit de vacile melomane şi „franţuzite“ de la Boldeşti - Scăieni. Pentru eventualitatea că citesc în revistă la noi, să ştie că vacile cu pricina ascultă muzică clasică şi înţeleg doar când li se vorbeşte franţuzeşte, drept care îngrijitorii „parlesc“ la greu cu ele în limba lui Balzac.

Vestul contra dubla de porumb

Cuprinşi de febra câştigurilor păscând vacile din Europa, văcarii în cauză, deşi aveau contract cu sătenii pentru a avea grijă de vitele lor până la 1 noiembrie sau măcar până la Sfântul Dumitru, au renunţat la dubla cu porumb şi la banii pe care ar fi trebuit să-i primească de la oameni şi s-au pus pe întrebat şi trimis acte pe la ambasadele ţărilor despre care au auzit ei că ar căuta văcari. Ei cred că nu e nevoie de studii, ci doar de o „pilă“ care să le faciliteze plecarea.

Nina MARCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 18, 16-30 SEPTEMBRIE 2008

Vizualizari: 748



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI