Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Tărâm de istorie şi credinţă

Comuna Vânători, Neamţ

Aşezată pe malul Ozanei „cea frumos curgătoare şi limpede ca cristalul în care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea Neamţului de atâtea veacuri“, cum spune marele humuleştean, comuna Vânători este un spaţiu unic în această parte de lume, care concentrează inestimabile valori, o parte venind din vechime, iar altele create de mintea şi mâinile harnice ale oamenilor locului.

Oamenii Măriei Sale

Cu siguranţă satul a existat înainte de apariţia cetăţii zidite de Petru I Muşat în 1387. Tradiţia afirmă că vânătorenii au lucrat la construcţia cetăţii, iar pentru râvna şi hărnicia dovedite Domnul le-a dat-o în grijă, poruncindu-le să o apere, căci, în îndelungata sa istorie, cetatea ca şi satele din jur au avut puţine clipe de răgaz.

Între altele, vânătorenii – oamenii Măriei Sale – cum apar în unele documente, aveau misiunea ca la apariţia duşmanului să alarmeze această parte de ţară prin ciuge - uriaşe torţe din trunchiuri de brad pe care se fixa un cerc înfăşurat cu fân şi câlţi îmbibaţi cu răşină, cărora li se dădea foc. Aceste adevărate relee luminoase puteau fi văzute de la mari depărtări. O singură dată, Cetatea Neamţului s-a predat fără luptă, la apariţia oştilor lui Mihai Viteazul.

La poalele cetăţii, în codrii din jur, au apărut cu vremea lăcaşuri de cult, vestite în întreaga lume creştină, ca Mănăstirea Neamţ ridicată în 1497 de Ştefan cel Mare, un loc de închinare, dar şi un vestit centru cultural. Aici au lucrat vestiţi caligrafi şi miniaturişti ca Gavril Uric, care a copiat în 1492 Tetraevangheliarul aflat acum la Biblioteca Bodlein din Oxford. Şi tot la mănăstire a funcţionat o tipografie care a răspândit cuvântul scris în toate provinciile româneşti.

Pe teritoriul comunei Vânători se mai află Mănăstirea Secu, ctitorie a lui Petru Rareş, de unde a venit Varlaam, cel care a scris în 1643 Carte românească de învăţătură (Cazania) şi care va ajunge mitropolit al Moldovei.

Nu departe se găseşte Mănăstirea Sihăstria şi alte numeroase schituri, paraclise şi biserici de mir, toate cu un rol deosebit în viaţa monahală şi culturală de-a lungul vremilor.

„Suntem  beneficiari ai acestor adevărate comori, ne spune doamna Maria Adriana Pietrariu, primarul comunei, şi de-a lungul timpului vânătorenii au ştiut să le preţuiască aşa cum se cuvine“. Şi spusele doamnei primar sunt întărite de ceea ce am văzut în cele patru sate ale comunei.

Prima şcoală a apărut la Vânători în 1864. Acum în cele patru lăcaşuri moderne de învăţătură primesc lumina cărţii peste o mie de elevi. La Grupul Şcolar de Arte şi Meserii, cu clasele I-XI, se pregătesc muncitori calificaţi pentru industria lemnului, confecţii-textile şi mecanici auto.

Biblioteca, cu peste 15 mii de volume, din care peste 200 poartă autografele unor mari scriitori ca Mihail Sadoveanu, funcţionează de 110 ani. Aici şi-a desfăşurat activitatea exemplară timp de ... 57 de ani Constantin Oancea, un om care şi-a dedicat întreaga viaţă cărţii.

A plecat întru cele veşnice în urmă cu doi ani, dar în urma lui au rămas „Serile de poezie“, care anul acesta vor ajunge la a VIII-a ediţie şi unde, de-a lungul anilor, au participat şi au fost premiaţi poeţi ca Cezar Ivănescu, Ioanid Romanescu, Cristian Simionescu şi alţii.

O economie în plină dezvoltare

Mulţi dintre locuitorii comunei se ocupă cu lucrul pământului şi creşterea vitelor. Între aceştia şi Vasile Urzică, care are peste 200 de oi şi 16 vaci. Crescător de animale de când se ştie, nea Vasile crede că oamenii de la sat au cam fost uitaţi şi că cei care diriguiesc treburile ţării nu-şi prea ţin promisiunile. „Dar om trece noi şi peste asta“, îmi spune la plecare.

În comună funcţionează societăţi comerciale de prelucrare a lemnului şi cauciucului, confecţii, tricotaje şi de comerţ.

„Şi de de la noi, ne spune doamna primar Pietrariu, au plecat mulţi tineri, dar eu am speranţa că vor reveni în sat şi cu banii câştigaţi vor pune bazele unei afaceri, valorificând resursele zonei, dar şi forţa de muncă. “

Aşteptăm fondurile structurale

În ultimii ani, comuna Vânători şi-a îmbogăţit zestrea edilitar-gospodărească. Prin programul SAPARD s-au asfaltat drumurile spre satele Lunca, Nemţişor şi Vovidenie, s-a introdus reţeaua de apă în satul de centru, s-a făcut studiul de fezabilitate pentru introducerea gazului metan etc.

„Dar, ne spune doamna primar, avem şi alte obiective ambiţioase. Aşteptăm fondurile structurale pentru accesarea cărora am pregătit proiecte în diverse domenii. Vrem să continuăm asfaltarea străzilor, să extindem reţeaua de apă şi canalizare în toate satele comunei, să construim un nou cămin cultural unde tinerii, dar şi cei bătrâni să poată desfăşura tot felul de activităţi în timpul liber.“

O şansă – turismul

„Aş sublinia faptul că nicăieri în ţară, continuă doamna primar, nu există atâtea obiective turistice ca în comuna Vânători: mănăstiri vestite, muzee, biblioteci de renume şi, nu în ultimul rând, un peisaj cum puţine sunt. Vrem să le valorificăm şi pentru aceasta soluţia ideală ar fi accesarea fondurile structurale.“

Spusele doamnei primar sunt confirmate de faptul că, pe lângă cele şase pensiuni apărute până acum, numeroşi investitori şi-au manifestat intenţia de a depune proiecte care vizează dezvoltarea prestărilor de servicii în turism.

„Aşteptăm, încheie primul gospodar al comunei, investitori români, dar şi de pe alte meleaguri cu care vrem să colaborăm tocmai pentru a valorifica uriaşul potenţial de care dispunem.“

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 2, 16-31 IANUARIE 2008

Vizualizari: 644



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI