Casa-muzeu Vasile Gaman > REVISTA LUMEA SATULUI

În drum spre Mănăstirea Neamţ, autocarele fac un ocol prin satul Lunca, unde tot mai mulţi turişti vor să viziteze casa-muzeu Vasile Gaman.

Stăpânul casei, moş Vasile, cum îi spun consătenii, este cunoscut în întreaga ţară ca un iscusit sculptor în lemn. „Am scris istorie cu dalta, spune dumnealui, am dat lemnului înfăţişare de floare, de pasăre şi de chip de om“.

Cu suflet, cu credinţă şi cu truda mâinilor a împodobit cu sculpturi cincizeci de biserici. „Am sculptat iconostase, strane şi icoane la mănăstirile Agapia, Ciolpani, Tisa Silvestri, la Catedrala Eroilor din Târgovişte şi în multe alte colţuri ale ţării. Acum, zâmbeşte meşterul, am în lucru şi sper s-o termin până la sfârşitul anului o troiţă care va fi aşezată, potrivit obiceiului din vechime, la răscruce de drumuri, în localitatea Târgu-Frumos.“

Dragostea pentru istoria neamului, pentru tradiţii a făcut ca, de-a lungul timpului, Vasile Gaman să adune într-o casă, construită ca în vechime, după o gravură de acum 200 de ani, o multitudine de piese rare, mărturii ale modului de viaţă din satul românesc tradiţional.

Poarta de la intrare – monument înscris în patrimoniul naţional – are încrustate chipurile lui Burebista, Decebal, Traian, Dragoş-Vodă, Ştefan cel Mare şi Sfânt, Mihai Viteazul – toate pe o hartă a României Mari sculptată la îmbinarea celor două laturi ale porţii şi flancată de armele cu care a fost apărată.

Casa-muzeu reprezintă o gospodărie tradiţională din zonă, iar exponatele sunt pe cât de numeroase, pe atât de diversificate în ceea ce priveşte provenienţa şi domeniul de folosinţă: unelte vechi agricole şi din gospodărie, costume populare, icoane vechi pictate pe lemn, manuscrise, cărţi vechi.
Numeroase sunt obiectele din ceramică, multe creaţii ale meşterilor care vieţuiau odinioară prin partea locului.

Impresionează colecţia de numismatică, unele exponate deosebit de valoroase, dar şi medalii şi decoraţii care au fost obţinute de sătenii din Lunca în războaiele pentru apărarea pământului natal.

Datinele şi obiceiurile de Anul Nou, atât de răspândite în Moldova, nu puteau să nu-şi găsească loc şi în acest muzeu dedicat în bună măsură satului românesc tradiţional: măşti, costume şi alte obiecte specifice obiceiurilor de iarnă dau un colorit aparte expoziţiei.

Profesor al Şcolii Populare de Artă din Piatra Neamţ, membru al Centrului de Cultură şi Artă „Carmen Saeculare“, membru al Academiei Artelor Tradiţionale din România, Vasile Gaman cochetează şi cu scrisul.

A publicat poezie, iar acum are pregătit un volum cu un titlu semnificativ „Cartea vieţii mele“. „Dacă găsesc un sponsor, vă invit la lansare“, glumeşte Vasile Gaman, oferindu-ne un fragment din cartea pe care acum, la bătrâneţe, o consideră o împlinire a vieţii lui.

„Trăiesc şi muncesc împreună cu consătenii mei cu care mă străduiesc să ducem mai departe obiceiurile, datinile şi meşteşugurile înaintaşilor noştri ce s-au învrednicit de preţuirea Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt care le-a încredinţat paza Cetăţii Neamţului.“

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu