Imprimati articolul

Hotelul care se va topi

Pe timpul când la noi clocotea Revoluţia, în anul 1989, suedezii construiau, în Laponia, mai precis în orăşelul Jukkasjärvi, situat la 200 de km de Cercul Polar, primul hotel de gheaţă. Pentru ridicarea celor 140 de camere s-au folosit 30.000 tone de zăpadă şi 4.000 tone de gheaţă.
Amatorii de senzaţii tari au dat năvală şi, aşa cum ar fi normal să se întâmple cu toate exemplele bune, au apărut şi alţi investitori care au considerat că pot face acelaşi lucru. La Quebec în Canada, la Kemi în Finlanda, la Finnmark în Norvegia, la Hokkaido în Japonia şi, de doi ani, la Bâlea Lac în România.

O construcţie bine făcută

În urma succesului turistic din anii trecuţi, 2006 şi 2007, Arnold Klingeis, managerul general de la Bâlea Lac, a reconstruit şi anul acesta efemerul hotel. Pentru ridicarea lui s-a folosit gheaţă din Lacul Bâlea. Pilonii care susţin construcţia sunt tot din gheaţă, fiind îngropaţi în pământ mai mult de 6 metri. Planul construcţiei a fost realizat după cele mai riguroase tehnici arhitectonice.

Anul acesta hotelul are o formă dreptunghiulară şi o suprafaţă de 320 de metri pătraţi. Sunt zece camere de 12 metri pătraţi care au nume de planete, precum Venus, Pluto, Marte sau Terra, dotate cu pat matrimonial din gheaţă, cu masă şi cu scaune de gheaţă, toate acoperite cu blană de urs şi de miel, iar în loc de uşi sunt nişte perdele.

La acestea se adaugă şi un cocteil-bar, unde se pot servi băuturi în celebrele pahare de gheaţă, un restaurant de lux şi un club unde DJ şi artişti de renume vor „încinge atmosfera“.

Ziua va fi deschis pe post de muzeu pentru cei care doresc să-l viziteze, taxa de intrare fiind de 8 lei, din care 3 reprezintă consumaţie la bar. În afară de hotelul în sine, cei care vor vizita se vor bucura şi de o expoziţie de artă digitală, aparţinând unor artişti români şi străini. De organizare s-a ocupat galeria „115“ din Bucureşti.

Cam frig înăuntru

Cei care îşi doresc să afle cum trăiesc eschimoşii la Polul Nord, adică să doarmă la mai puţin de 0 grade Celsius, vor scoate din buzunar aproximativ 45 de euro, spre deosebire de 280 de euro cât ar face să îndure aceeaşi temperatură în Ice Hotel din Suedia, de exemplu. Preţul unui sejur de patru zile la hotelul de gheaţă de la Bâlea Lac, de Revelion, a costat aproape 300 de euro.

Temperatura din camere este relativ constantă, între 3 şi 5°C sub zero, în funcţie de câte persoane sunt înăuntru, asta în timp ce afară poate fi cât de frig.
Paturile de gheaţă sunt acoperite cu scânduri, peste care sunt aşezate saltele din burete. Turiştii se vor băga în nişte saci de dormit care au capacitatea de a izola termic chiar şi în condiţiile în care afară ar fi -19°.

În Suedia se pune la dispoziţie clienţilor un set complet de îmbrăcăminte termoizolantă specială, contra cost.

Iar în Canada se oferă un ghid complet al garderobei necesare: malete sintetice, care permit transportul umidităţii de la piele spre exterior, pulovere de lână, pentru a menţine căldura, geacă şi salopetă din fâş pentru a fi rezistente la umiditate, bocanci termoizolanţi, mănuşi, şosete groase şi fulare.

Biserica din gheaţă

Tot aici, la altitudinea de 2.044 metri, unde se află zona turistică Bâlea-Lac, s-a construit şi o biserică din gheaţă, unde vor sluji preoţi catolici şi evanghelici.

S-a făcut deja o rezervare pentru o cununie, în ultimul week-end din ianuarie.
Biserica Ortodoxă nu agreează proiectul deoarece consideră că bisericile nu se construiesc pe temelii care se topesc în câteva luni.

La vară, odată cu încălzirea vremii, cele două clădiri se vor topi şi vor curge la vale împreună cu toate cele aproximativ 6.000 de euro cât a costat investiţia de la Bâlea Lac.

„Dar merită, zice Arnold Klingeis, Bâlea Lac va deveni mai cunoscută, pentru că până la urmă vorbim de un proiect de marketing turistic: «Ice Hotel 2008», care are ca scop principal crearea unui brand al unei mărci intangibile care determină oameni şi turişti de pretutindeni să viziteze România, Transilvania, Făgăraşul, în fine Bâlea Lac. Cine vine aici cu siguranţă va ajunge şi la Sibiu, şi la Sighişoara, şi la Bucureşti sau cine ştie unde.

Pentru orice destinaţie turistică este nevoie de două, trei asemenea atracţii forte care să se transforme într-un magnet puternic pentru ceea ce numim piaţa turistică internaţională. Până la urmă scopul principal este să dezvoltăm economia turismului în ansamblul ei.“

Adrian NEDELCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 2, 16-31 IANUARIE 2008

֩ Comentarii