Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Reformatorii susţin că înfiinţarea Camerelor agricole înseamnă Sfârşitul tranziţiei în agricultură

Auzim adesea spunându-se că toate structurile vechi, rămase încă dinainte de 1989, vor dispărea odată cu apariţia Legii Camerelor Agricole, aflată deocamdată în dezbatere, sub formă de proiect, la Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

„Actualul Proiect de lege urmăreşte, în principal, descentralizarea agriculturii şi a aparatului care a fost întotdeauna de stat. Practic, agricultura este organizată, şi astăzi, la fel ca înainte de 1989. Odată cu intrarea pe rol a noii legi, deci cu apariţia Camerelor agricole, putem spune că a luat sfârşit perioada de tranziţie pentru agricultura românească“ – a declarat pentru „Lumea satului“ Adrian Rădulescu, director în MADR, consilier al ministrului, iniţiatorul Proiectului de lege.

Noua lege stabileşte modul de înfiinţare, organizare şi funcţionare pentru Camerele agricole judeţene şi pentru Camera Agricolă Naţională din România, care va avea sediul la Bucureşti. Aceasta din urmă va reprezenta interesele camerelor judeţene în raport cu toate instituţiile statului şi oricare alte organisme publice sau private interne, europene sau internaţionale.

Organizaţii nonguvernamentale, de utilitate publică

Conform proiectului de act normativ, Camerele agricole sunt organizaţii nonguvernamentale, de utilitate publică, nonprofit, cu personalitate juridică, create în scopul de a reprezenta şi promova interesele socioeconomice ale populaţiei care derulează activităţi în domeniile: agricultură şi producţie alimentară, dezvoltare rurală, pescuit şi acvacultură, silvicultură, îmbunătăţiri funciare, cercetare ştiinţifică de specialitate, fitosanitar, optimizarea exploataţiilor şi conservarea solurilor.

Structurile teritoriale

Primul pas va fi formarea Comitetelor Judeţene de Iniţiativă şi a Comitetului Naţional de Iniţiativă. Comitetele au ca sarcină numai organizarea şi derularea alegerilor constitutive, după care se vor dizolva.
 
După alegeri, fiecare Cameră agricolă judeţeană va fi formată din 35 de reprezentanţi ai agricultorilor. Repartizarea este următoarea: 19 locuri pentru reprezentanţi aleşi, propuşi pe liste de către formele asociative din domeniul agricol, câte 2 locuri vor reveni patronatelor, sindicatelor, fermierilor independenţi şi cooperativelor agricole, iar Consiliile locale comunale vor deţine 3 locuri: câte 1 loc este repartizat proprietarilor de păduri şi/sau a composesoratelor, staţiunilor de cercetare şi învăţământ superior din domeniul agricol şi medicilor veterinari.

Aparatul executiv

„Camerele agricole au două componente importante. Prima este formată din adunarea generală şi biroul permanent, unde membrii sunt numai agricultori aleşi de agricultori. A doua şi cea mai numeroasă este corpul tehnic. Aici vor intra oficiile judeţene de consultanţă agricolă şi alte servicii din domeniul agricol“, a afirmat consilierul ministrului.

Menţionăm că Biroul Naţional permanent este format din şapte membri: un preşedinte, un vicepreşedinte şi cinci membri. Preşedintele şi doi membri vor reprezenta judeţul la nivel central.

În schimb, Colegiul de conducere al Camerei Agricole Naţionale din România, ales de către Adunarea generală, va avea în componenţă un preşedinte, cinci vicepreşedinţi şi cinci membri. Preşedintele va fi ales de către adunarea generală, formată din rândul preşedinţilor Camerelor agricole judeţene.

Spre deosebire de vechile forme ale proiectului de lege, în cel actual există o reprezentativitate clară în conducere, a agricultorilor în special. Mai mult, vor exista şi reprezentanţi ai primăriilor, pentru că este obligatorie consultarea Camerelor agricole judeţene de către toate organismele şi instituţiile, inclusiv ale administraţiei publice locale, înaintea luării deciziilor cu privire la programele de dezvoltare locală, implementarea unor industrii care ar putea afecta exploataţiile agricole şi spaţiul rural, precum şi pentru scoaterea din circuit a terenurilor agricole.

Atribuţii

Conform proiectului de lege, printre atribuţiile Camerelor agricole se află asigurarea asistenţei tehnice pentru cei pe care îi reprezintă, sprijin la completarea cererilor de plată şi întocmirea documentaţiei privind accesarea fondurilor europene, acordarea de sprijin financiar şi alte ajutoare naţionale sau europene.

De asemenea, asigură prezentarea şi difuzarea în rândul agricultorilor a normelor europene şi naţionale privind activitatea de producţie agricolă şi alimentară, de protecţie a mediului, precum şi combaterea bolilor la plante şi animale, de bunăstare a animalelor şi alte norme şi reguli legate de activitatea în exploataţiile agricole.

Totodată asigură, împreună cu autorităţile locale şi judeţene, organizarea pieţelor locale pentru comercializarea directă a produselor agricole de către producători. În plus, asigură transferul tehnologiilor moderne din cercetarea aplicativă în producţie etc.

Precizăm că Proiectul de lege va fi completat de Normele de aplicare, Statutul Camerei agricole, Organigrama – cadru a aparatului tehnic operaţional şi anexe.

Restructurarea unor instituţii ale statului

În Anexa 3 a Proiectului de lege sunt menţionate cele patru unităţi de stat care vor fi restructurate. Toate vor asigura personal numai în sfera serviciilor. Astfel, Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă şi oficiile sale judeţene vor fi restructurate integral, iar Direcţiile judeţene pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Unităţile fitosanitare judeţene şi Agenţia Naţională pentru Ameliorare şi Reproducţie în Zootehnie, doar parţial.

Finanţare

Finanţarea Camerei agricole se va asigura din mai multe surse distincte. Prima este Bugetul de Stat, prin Legea bugetului, pentru cofinanţarea investiţiilor şi a salariilor personalului angajat, pe baza Planului de servicii minime de asistenţă acordată agricultorilor.

A doua provine din bugetele judeţene, pentru finanţarea cheltuielilor curente de funcţionare, de administrare a patrimoniului şi de asigurare a investiţiilor, pe baza Planurilor judeţene de servicii agricole şi de dezvoltare rurală.

A treia constă din venituri atrase din prestări servicii şi activităţi contractate, din programe, proiecte, parteneriate şi colaborări, inclusiv cu autorităţi publice centrale sau locale.

Camerele agricole vor mai beneficia de 2% din impozitul pe profit şi încă de 2% din impozitul pe terenul agricol şi forestier.

Traian DOBRE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 15, 1-15 AUGUST 2008

Vizualizari: 1550



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI