Un colţ de rai în Câmpia Prahovei

La confluenţa Prahovei cu Ilfovul, în vecinătatea râului Ialomiţa, la 8 km de DN 1 din stânga satului Potigrafu, în marginea Câmpiei Poienarilor Burchii, ascunsă printre brazi tineri, există un aşezământ monahal deosebit – Mănăstirea Pissiota, cunoscut mai ales prin Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului cu Pruncul Iisus.

Deşi comuna este atestată la 21 septembrie 1594 ca moşie a doamnei Stanca, soţia lui Mihai Viteazul, mănăstirea a fost ctitorită în 1928 de către inginerul de drumuri şi poduri, de origine aromână, Nicolae Pissiota, împreună cu soţia sa, Zoe.

1928-1948 – a fost mănăstire de călugări.
1948 – Patriarhul Iustinian Marina o transformă în mănăstire de maici.

Între 1962-1993 lăcaşul a fost închis, chiliile servind pentru birourile cooperativei meşteşugăreşti şi cabinet medical.

În 1993, prin grija Patriarhului Teoctist, mănăstirea este reactivată, după 31 de ani de părăsire, cu trei măicuţe venite de la Mănăstirea Ghighiu de lângă Ploieşti.

Aici, la Pissiota, rugăciunea celor 12 măicuţe, în frunte cu Maica Stareţă Stavroforă Irina Călin, se armonizează cu munca la câmp (aşezământul deţine 10 hectare de teren arabil şi mai multe anexe gospodăreşti) sau cu cea din atelierele de croitorie unde se confecţionează veşminte şi haine preoţeşti ori din atelierul de ţesut covoare, fapt ce le permite să agonisească puţinii bani atât de necesari, care vin şi din donaţii, contribuind la continua înfrumuseţare a mănăstirii zidite de aromânii Nicolae şi Zoe Pissiota.

Aceştia s-au stabilit aici, pe moşia cumpărată de la generalul Gheorghe Angelescu, nume de rezonanţă în istoria Războiului de Independenţă de la 1877.

Acesta şi-a construit în acest loc un castel, unde venea adesea să cânte marele George Enescu, şi tot aici a ridicat Biserica cu hramul Naşterea Maicii Domnului îmbinând armonios stilul Renaşterii italiene cu elemente bizantine specifice multor biserici româneşti. Catapeteasma bisericii este sculptată în lemn de trandafir şi de cireş, adus din Grecia, mobilierul este din lemn de stejar, iar pardoseala din marmură roşie de Carrara. Tot aici este amenajat un Muzeu de carte religioasă şi obiecte preţioase de cult.

„Elementul religios definitoriu din Sfânta mănăstire Pissiota este Icoana Maicii Domnului cu Pruncul Iisus, făcătoare de minuni, pictată de lemn de stejar pe un fundal de brocatură bizantină“, ne spune Maica Stareţă Stavroforă, Irina Călin, care adaugă.

„Atât pelerinii, cât şi turiştii sunt atraşi, pe lângă comorile spirituale ale sfintei mănăstiri, şi de acest colţ de rai unde se găsesc flori de toate culorile, un izvor, un pod de men, dar şi un mic parc zoologic cu căprioare, cerbi, struţi, păuni, fazani, porumbei albi. În timp ce părinţii se roagă în biserică, copiii îşi încântă privirea cu animalele pădurii, care coboară până aproape de mal.“

Cât priveşte Sfânta Icoană făcătoare de minuni, Maica Stareţă Stavroforă, Irina Călin, remarca schimbarea la faţă a Sfintei Fecioare Maria. „Mi se pare că, de la o vreme, Maica Domnului este mai tristă ca până acum. Poate şi pentru că aceasta vede ceea ce se întâmplă în ţară şi în lume, fapt la care ar trebui să reflectăm în viaţa noastră de zi cu zi.“

Acum, lângă mănăstire, pe un teren concesionat de la Primărie, Asociaţia caritabilă având în frunte pe maica stareţă ridică o construcţie monumentală care va găzdui un cămin de bătrâni, care va fi dotat şi cu o micropoliclinică.

Finanţarea este asigurată numai din donaţii, printre donatorii cu mare suflet numărându-se şi nepotul lui Mircea Eliade, marele scriitor şi istoric al religiilor, care a oferit pentru început 100.000 de euro.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu