Imprimati articolul

Dalia, floarea care dă măreţie grădinilor

Dalia este o plantă semirustică mult cultivată şi apreciată ca floare în grădinile de la ţară, în parcuri, în rabate şi se cultivă mai nou ca flori tăiate în aranjamentele florale.

Unele specii de dalia au portul înalt, ajungând la 2 m, altele sunt pitice, în funcţie de soi. Florile pot fi simple, bătute, involte cu diverse forme amintind de florile de bujor, cactus, trandafir sau anemone. Nuanţele pot fi de roşu, violet, lila, galben, alb, bordo sau panaşate.

Cerinţe agrotehnice
Dalia este o floare puţin pretenţioasă, se cultivă pe soluri calcaroase, nisipo-argiloase, în locuri însorite sau umede, în regiunile de deal, de câmpie sau dealurile submontane. Dalia înfloreşte din iunie până în octombrie.

Înmulţirea
Se poate realiza prin seminţe, despărţirea rădăcinilor tuberizate sau butaşi.

• Înmulţirea prin seminţe – se pretează la daliile cu flori simple, pitice din parcuri şi grădini. Semănatul în câmp se face începând cu 20 aprilie; plantele răsar şi cresc repede (15 zile).

• Despărţirea rădăcinilor tuberizate – acest sistem de înmulţire este cel mai simplu. În luna aprilie plantele se repun în vegetaţie în pământ. Când mugurii de la colet au început să vegeteze, rădăcinile se împart în mai multe segmente, având grijă ca fiecare să conţină un fragment din vechea tulpină la baza căreia se găseşte coletul cu câţiva muguri. Porţiunea de rădăcină fără muguri nu dă plante noi.

Plantarea în câmp deschis se va face la sfârşitul lunii aprilie – începutul lunii mai, la distanţe de 60-1,20-1,50 cm şi la o adâncime de 10-15 cm.• Înmulţirea prin butaşi – se recomandă să se facă după 20 martie în sere înmulţitor sau în răsadniţe calde.

Pentru a avea lăstari, după 1 martie vom aşeza plantele de anul trecut (rădăcinile tuberizate) într-un amestec de nisip şi turbă, lăsând coletul descoperit, apoi se udă uşor. Forţarea se face în februarie-martie la temperaturi de 17-18 °C la lumină. În 15-20 de zile din ochii dorminzi se vor dezvolta lăstari pe care îi vom folosi ca butaşi.

Când lăstarii au 8-10 cm lungime se pot recolta cu un mic călcâi, tăind prin nod. Butaşii se înrădăcinează în lădiţe, ghivece sau parapet timp de 3-4 săptămâni apoi, până la plantarea în câmp, se ţin la temperaturi de 10-12°C.

Recoltarea rădăcinilor tuberculizate
Toamna, înainte de venirea îngheţurilor (luna noiembrie), se taie tijele la 20-30 cm deasupra solului şi se scot cu cazmaua. Rădăcinile se vor păstra în nisip peste iarnă la 8-10°C.

Lucrările de îngrijire
• prăşit de 2 ori pe lună;
• udarea de câte ori este necesar;
• muşuroirea plantei după formarea celei de a 3-a perechi de frunze;
• palisatul la plantele cu talie înaltă;
• ciupirea vârfului pentru a favoriza ramificarea; această lucrare se face în cursul lunii iunie;
• bobocitul se face cu scopul de a obţine plante cu flori mari; se lasă numai bobocii principali, cei laterali se înlătură;
• aplicarea de îngrăşăminte minerale Complex III 100 g/10 m2, organice - mraniţă. Îngrăşările se efectuează săptămânal.

Combaterea bolilor şi dăunătorilor
Bolile daliilor:
• făinarea se combate cu Topsin 0,2%;
• mucegaiul cenuşiu se combate cu
Dithane M 45 0,3%.

Dăunătorii daliilor:
• afidele se combat cu Decis 0,05%;
• păianjenul roşu se combate cu Omite 0,1%.

Ing. Elena MIHALCA, CLCA Santău
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 15, 1-15 AUGUST 2008

֩ Comentarii