Imprimati articolul

Lucrări urgente în viticultură

Este cunoscut faptul că, în cursul perioadei de vegetaţie a viţei-de-vie, se intervine asupra butucului prin lucrări şi operaţii în verde, în scopul reglării proceselor de creştere şi fructificare. În majoritatea lor, operaţiile în verde influenţează mai ales latura calitativă a producţiei. Orice abatere de la momentul optim şi de la normele de aplicare poate duce la efecte nedorite, chiar dăunătoare plantei, pe lângă încărcarea inutilă a cheltuielilor de întreţinere a plantei.

Legatul lăstarilor

Sub efectul vânturilor puternice din prima parte a perioadei de vegetaţie, lăstarii nelegaţi pot fi desprinşi cu uşurinţă de la punctul de inserţie. În acelaşi timp este îngreunată executarea în bune condiţii a tratamentelor fitosanitare, precum şi a lucrărilor de întreţinere a solului.

Uneori, în lipsa susţinerii, lăstarii ajung să se întindă pe pământ şi în această situaţie atacul bolilor şi dăunătorilor este mai puternic, strugurii se maturizează uniform, incomplet, putrezesc cu uşurinţă, mai ales în toamnele umede.

Alteori, atunci când lăstarii se leagă mai mult de 2-3 la un loc, mai strâns, cu prinderea frunzelor în legătură, se creează un microclimat umed, favorabil dezvoltării bolilor (mană, putregai cenuşiu), strugurii sunt mai puţin expuşi razelor solare, se colorează mai slab şi au un aspect mai puţin atrăgător. Legăturile efectuate prea strâns se opun creşterii în grosime a lăstarilor, determinând strangularea acestora.

Pentru evitarea acestei greşeli se recomandă ca, în timpul perioadei de vegetaţie, lăstarii să se lege de mijloace de susţinere de 2-3 ori, pe măsură ce cresc în lungime.

Primul legat se face imediat ce lăstarii depăşesc cu 10-15 cm cea de a doua sârmă a spalierului, iar al doilea se realizează atunci când lăstarii depăşesc a treia sârmă. Dacă butucii au creşteri foarte viguroase, se poate executa şi un al treilea legat. Se recomandă ca lucrarea să se execute concomitent de două persoane, pe o parte şi alta a rândurilor, iar legăturile se fac slab sub frunză.

Plivitul lăstarilor

Plivitul este una dintre operaţiile în verde de mare importanţă, în special pentru strugurii de masă ce se aplică la începutul perioadei de vegetaţie. Prin aceasta se înlătură de pe butuci un anumit număr de lăstari de prisos şi în mod obligatoriu cei crescuţi din portaltoi, având ca obiective:

• corectarea încărcăturii de ochi lăsată la tăiere pe fiecare butuc;
• crearea unor condiţii favorabile creşterii şi fructificării lăstarilor rămaşi pe butuc.

În mod obişnuit, plivitul se execută cât mai timpuriu, de îndată ce se deosebesc lăstarii de rod de cei fără rod, când au 8-10 cm lungime, cu primele frunze bine detaşate.

Operaţia se face manual, prin simpla apăsare la baza lăstarului, şi poate fi asociată cu legatul lăstarilor. Intensitatea plivitului variază în funcţie de o serie de factori: astfel, în anii secetoşi şi pe solurile sărace, plivitul se face mai intens, comparativ cu situaţia normală. La soiurile care emit puţini lăstari din lemn (de exemplu Afuz-Ali), plivitul va fi mai puţin intens comparativ cu soiurile cu o lăstărire mai intensă (de exemplu Cardinal, Merlot).

La butucii cu conducere foarte joasă (clasică, Guyot) se suprimă lăstarii fără rod care pornesc din butuc şi lemn multianual, cu excepţia celor mai bine plasaţi (pe direcţia rândului, cel mai jos pe butuc etc.) care, devenind coarde, se folosesc la tăierile din anul următor pentru formarea de cepi de înlocuire.

Nu se plivesc lăstarii care pornesc din cepi, deoarece ei vor asigura în anul următor verigile de rod. La formele de conducere semiînalte şi înalte se plivesc toţi lăstarii de pe tulpini, chiar în faza de dezmugurire sau când au lungimi de 5-6 cm.

La soiurile de struguri pentru masă, plivitul urmăreşte cu precădere normarea încărcăturii de rod a butucilor, în vederea îmbunătăţirii calităţii producţiei şi pentru a se asigura o suprafaţă foliară în jur de 1-2 m2 pentru 1 kg de struguri.

La soiurile şi butucii cu un procent ridicat de lăstari fertili şi mai multe inflorescenţe pe lăstar, nereducerea numărului acestora face ca strugurii rezultaţi să se dezvolte neuniform.

Uneori, după îndepărtarea unui anumit număr de inflorescenţe înainte de înflorit, în timpul înfloritului pot interveni condiţii nefavorabile polenizării, care să reducă mult numărul de flori legate, cu repercusiuni asupra producţiei de struguri.

De aceea, cel mai corect este să se facă îndepărtarea inflorescenţelor imediat după înflorit. În general, se recomandă să se lase pe butuc un număr de 14-16 ciorchini mari şi foarte mari (Afuz-Ali, Cardinal); 24-26 de ciorchini la soiurile cu struguri de mărime mijlocie (Muscat de Hamburg, Muscat de Adda, Coarnă Neagră etc.) şi până la 30-32 ciorchini pe butuc la cele cu struguri mici (Muscat, Perlă de Csaba, Chasselas doré etc.).

Se apropie vremea cârnitului

În a doua jumătate a perioadei de vegetaţie se aplică operaţia de cârnit (suprimarea vârfurilor tuturor lăstarilor, indiferent dacă poartă sau nu rod).

Momentul optim pentru executarea cârnitului corespunde cu intrarea strugurilor în pârgă - a doua jumătate a lunii august, la majoritatea soiurilor. Efectuat mai devreme, când lăstarii sunt în plină creştere, cârnitul determină formarea unui număr mare de copili, care vor da naştere la inflorescenţe cu efecte negative asupra stării fitosanitare a butucului. În mod obişnuit, se recomandă să se îndepărteze 5-7 frunze din vârful lăstarilor.

Prin cârnit, în general, creşte uşor conţinutul în zahăr al boabelor, scade aciditatea, creşte conţinutul în substanţe colorante, obţinându-se vinuri mai intens colorate.

Prudenţă la desfrunzit

La practicarea desfrunzitului parţial nu trebuie să se uite că frunzele sunt organe foarte utile plantei pentru realizarea unei producţii de bună calitate. Se recomandă îndepărtarea de pe butuc a 10-30% din frunzele situate în jurul strugurilor, îmbătrânite şi uscate.

Desfrunzitul timpuriu, făcut înainte de înflorit şi chiar în timpul înfloritului favorizează meierea şi mărgeluirea  strugurilor. Totodată, această greşeală provoacă, la soiurile viguroase, pornirea unui număr mai mare de copili şi accentuarea creşterii lor în lungime, fapt ce obligă la aplicarea unor tratamente preventive suplimentare împotriva manei. În regiunile în care cade grindina, strugurii desfrunziţi prea devreme pot fi expuşi acestui accident climatic.

Lucrarea este indicată îndeosebi în regiunile cu toamne reci şi mai ploioase pentru a favoriza coacerea strugurilor şi a împiedica pătrunderea mucegaiului.

Pagini realizate de ing. Georgeta CEPOIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 14, 16-31 IULIE 2008

֩ Comentarii