Deşertificarea bate la porţile Dobrogei

Doamna inginer doctor Mariana Nicolaescu, directoarea Oficiului pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Constanţa, ar vrea să fie optimistă atunci când vorbeşte despre calitatea solurilor din Dobrogea. Numai că studiile, cercetările pe care le face de ani şi ani de zile arată că solurile, altădată excepţionale, se degradează încet, dar sigur.

Cauza? Pe de o parte modificările climatice care au apărut, pe de alta modul în care s-au comportat oamenii faţă de pământ după 1990. Începând cu acel an, a făcut agricultură şi cine a vrut şi cine nu a vrut, fără să ţină cont de sfatul specialiştilor:

„Nu s-au aplicat îngrăşăminte, nu s-a respectat o agrotehnică bună, un asolament, o rotaţie a culturilor“. În ultimul timp, vorbim doar despre trei culturi: grâu, porumb şi floarea-soarelui. Ba, mai mult, suprafeţele cu porumb sunt din ce în ce mai mici. Apar culturi noi, de rapiţă, de exemplu, culturi consumatoare, dar cei care se ocupă de ele uită să dea solului îngrăşăminte“, spune doamna Nicolaescu.

– Mult, foarte mult. Noi măsurăm fertilitatea solului în procente de humus. Un procent de humus se poate reface în 35 de ani, dar se poate strica într-un an. Solurile din Dobrogea, cu mult timp înainte aveau procente de 4,5 până la 5 la sută. La ora actuală, toate analizele pe care le facem (şi le-am făcut deja pe destule suprafeţe) arată că cel mai mare procent este de 3-3,2%.

– În Dobrogea schimbările climatice sunt evidente. În acest context putem să aducem în discuţie… deşertificarea?

– Este zona în care cercetătorii au observat că raportul între evapotranspiraţie şi precipitaţii este mai mic. Riscul deşertificării este evident, a început să se manifeste. Bate vântul mult, bate Crivăţul, nu lasă zăpada să se adune, lipseşte apa, nu avem aici râuri, pârâuri ca să putem iriga…

O altă cauză, aşa cum am mai spus, este felul în care oamenii se comportă faţă de pământ: au distrus zootehnia, pădurile, perdelele forestiere, livezile, viile. Din cercetările noastre rezultă că avem cam 240 de mii de hectare erodate.

– De curând, autorităţile au hotărât reînfiinţarea perdelelor forestiere în judeţul Constanţa. O să auzim, de acum, veşti bune?

– Da, pentru că cei care luptă pentru înfiinţarea perdelelor forestiere sunt nu numai autorităţile, ci şi fermierii. Am început să facem perimetre de ameliorare pentru suprafeţele degradate puternic, adică împădurirea acelor terenuri care nu se mai pot folosi în agricultură. Am început să facem perimetre de ameliorare, cu lucrări de îmbunătăţiri funciare, pe terenurile pe care mai apar băltiri: desecări, nivelări pentru a reînsămânţa păşunile.

– O alta este că suntem singurul judeţ din România care a început să comaseze un pic suprafeţele; nu mai sunt atât de multe mărunţite, fiecare cu hectarul lui. Au început să se facă sole mari pe care se poate aplica şi o agrotehnică corectă.

֩ Comentarii

֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu