Imprimati articolul

Melcul bio, o afacere europeană de viitor

În fauna României melcul este des întâlnit. Cu zeci de ani în urmă, carnea sa constituia materie primă în bucătăria autohtonă. În Occident e de mult un deliciu în meniul marilor restaurante, prin celebrele preparate „d’escargot“.

De câţiva ani buni, şi la noi creşterea în sistem industrial a melcului a devenit un job. Dar, din păcate, Helix Aspersa, specie de melc preferată de beneficiarii italieni, nu a rezistat la condiţiile iernii româneşti.

„De ce să nu creştem în ferme melcul nostru din speciile Pomatia şi Lucorum?“, e de părere Marcel MĂCRIŞ, în prezent preşedintele Consiliului de administraţie al Societăţii Cooperativei Agricole „Escar Prod“ din Teliu, Braşov. Propunerea sa a dat roade şi a izbutit să strângă în jurul său 221 de „melcari“ din 35 de judeţe, posesori a 190 ha de ferme.

Fiecare dintre aceştia a investit la înscriere 60 milioane de lei vechi. Împreună au construit la Teliu cea dintâi fabrică de prelucrare a cărnii bio de melc din întreg spaţiul european, recunoscută la Bruxelles, investind 600.000 de euro, fără vreun sprijin din partea UE. Certificarea terenurilor furajere este efectuată de „Ecocert“, atât pentru Europa, cât şi pentru SUA. Societatea primeşte în continuare noi membri care, însă, datorită investiţiei, trebuie să subscrie la intrare 1.080 de lei noi.

Prima fabrică de industrializare

Discutând cu lucrătorii cooperativei, dar şi cu producătorii de melci, am înţeles că mulţi şi-au aflat astfel un nou rost într-o profesie necunoscută până acum în România. Una dintre ele e specialitatea de inginer în tehnologia prelucrării industriale a melcului, în care şi-a obţinut licenţa la Universitatea din Braşov tânărul inginer-şef al cooperativei, Silviu Manolache.

Gheorghe Cocoraş, fost conducător auto, în prezent reprezentantul pentru zona Braşov al cooperativei, creşte melci pe două hectare. De curând, a livrat fabricii din Teliu primele 3 tone de carne de melc. Din iunie a.c. a început la Teliu prelucrarea materiei prime. Colectivul industrial se compune din 120 de angajaţi, cu posibilităţi de a se încadra în continuare şi alţii.

Atât G. Cocoraş, ca şi ceilalţi fermieri, foloseşte în creşterea melcului ţarcuri deschise pentru îngrădirea unor terenuri de cel puţin 2.000 mp fiecare. Se fac astfel cheltuieli de patru ori mai mici faţă de metoda italiană, investiţia fiind de cel mult 7-8.000 euro/ha. Iar dacă se respectă tehnologia adecvată, câştigul poate ajunge până la 30.000 euro/ha. Aşadar, o afacere de mare viitor.

Primele produse au fost prezentate la ultimul târg IndAgra – 2007 care, aşa cum spunea Măcriş, a beneficiat de conserve de melc tip Bourgogne, pateuri Comb, dar şi de cârnaţi şi sarmale din carne de melc produse la Teliu.

Prospectarea pieţei internaţionale de lux

Tot de la preşedintele cooperativei aveam să aflu că 2008 a fost anul ieşirii în Europa a Cooperativei „Escar“, produsele sale figurând în ianuarie în standurile expoziţiei „Săptămâna verde“ de la Berlin, ulterior apărând şi la Târgul Internaţional de la Nürnberg. În martie a intrat şi pe porţile expoziţiei „Alimentaria“ de la Barcelona.

Câştigul ieşirii în lume a fost destul de însemnat, dat fiind faptul că la Berlin cooperatorii din Teliu şi-au găsit un partener german cu care au negociat un contract de colaborare pentru distribuirea produselor în Germania, Austria, Elveţia şi Benelux. În acelaşi timp, la Nürnberg s-au realizat contracte cu furnizori de sămânţă bio.

Marcel Măcriş este acum un om foarte ocupat. Tot timpul ţine legătura cu cei de la „Ecocert“, care verifică de mai multe ori pe an calitatea furajelor, dar şi vecinătăţile fermelor. Acum e prins cu multe. Pe lângă omologarea etichetelor produselor care vor fi aprobate în curând, se străduieşte să obţină certificarea HCCP 22 000 pentru produsele fabricii care trebuie să îndeplinească unicul obiectiv industrial de prelucrare a cărnii de melc ecologic, existent acum în Europa şi în lume.

Miron ŞTEFĂNESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 14, 16-31 IULIE 2008

֩ Comentarii