Imprimati articolul

La Stăncuţa, pe locul faimoaselor orezării de altădată

În peisajul natural al României, orezăriile reprezentau, totuşi, o raritate. Când încercai să le spui chinezilor bunăoară despre practicarea acestei îndeletniciri de-a lungul Dunării, simpaticii asiatici se cruceau. Orezăriile din Stăncuţa erau nu numai un hobby, ci şi o activitate agricolă de cea mai înaltă performanţă. Asta până la ajustările structurale experimentate în România de către reprezentanţii occidentali, în special a celor aparţinând instituţiilor financiare.

Intrate într-un declin economic provocat în mod premeditat, orezăriile s-au dus cu orezari cu tot, iar încercările de reabilitare din ultimii ani sunt primite cu oarecare suspiciune.

Primarul Nicu Turcu, asistent veterinar la origine convertit în absolvent de Administraţie Publică, a „vindecat“ câteva dintre rănile arhaice ale Stăncuţei, în slujba căreia s-a pus încă din anul 2000.

Date de referinţă: Comuna Stăncuţa se compune din:
• patru sate componente – Stăncuţa, Cuza Vodă, Stanca şi Polizeşti; • locuitori: 4.100; • suprafaţă: 258,9 kmp;
• distanţă faţă de oraşul reşedinţă de judeţ: 45 km.

Spre al IV-lea mandat!

Înfiinţat în zorii revoltei lui Tudor, comuna brăileană Stăncuţa trăieşte în prezent febra unei alt fel de revoluţii. Rolul de „căpetenie“ i-a revenit primarului Nicu Turcu, aflat la debutul celui de-al treilea mandat consecutiv. În mod sigur va urma şi al patrulea!

Ce a făcut mai-marele comunei să merite din nou girul de încredere alor săi? „Cea mai stringentă problemă era aceea a apei potabile, pe care am rezolvat-o achiziţionând de la fostul IAS un puţ forat care era nefolosit de un an“, spune primarul comunei.

Au urmat apoi alte proiecte ce au vizat dezvoltarea economico-socială a comunei, precum reabilitarea unui drum comunal ori a căminului cultural din satul Cuza Vodă. Nici latura sportivă nu a fost neglijată.

O păşune unică în România

Graţie unui proiect derulat în cadrul Programului Life şi finanţat de Banca Mondială, pe arealul comunei de la buza Bălţii Mici a Brăilei a fost înfiinţată o suprafaţă de 450 ha de păşune.

Beneficiarele directe, cele 1.500-1.600 de bovine, cât sunt înregistrate la nivelul comunei, au „liber“ la păşunat în schimbul unei taxe anuale de doar 5 lei plătite de proprietari. „În toată ţara nu mai există aşa ceva pentru că păşunea asta am înfiinţat-o după modelul danez.“

Un fel de Olympia Turn

Unul dintre cele mai îndrăzneţe şi mai inedite proiecte ale primarului novator vizează construirea unui uriaş castel de apă, un fel de Olympia Turn din München. Construcţia se află în faza de finalizare, urmând a i se da destinaţii multiple.

„Am decis construirea unui castel de apă nou, unic în zonă, cu o înălţime de 25 de metri şi 6 nivele, fiecăruia urmând să-i dăm câte o utilitate. Astfel, ultimul nivel va fi cabinet de astrologie pentru şcoală, iar următoarele, adică 5, 4 şi probabil 3, vor fi spaţii de cazare pentru turiştii din alte ţări care vin să viziteze Parcul Natural Balta Mică a Brăilei. La cel de-al doilea etaj va funcţiona o cantină-restaurant, iar la primul nivel o cofetărie, aşa cum am promis tinerilor din localitate. Sus este proiectat un spaţiu pentru aşezarea celor două bazine. Unul îl avem deja construit din inox alimentar şi are 56.000 de litri. Urmează să-l aducem pe al doilea, cu o capacitate similară primului. În felul acesta ne pregătim pentru o altă fază: canalizarea localităţii, proiect pe care urmează să-l depunem“, a declarat primarul Nicu Turcu.

Camelia MOISE
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 14, 16-31 IULIE 2008

֩ Comentarii