Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Horticultorii îşi evaluează şansele

Zilele Horticulturii mi-au prilejuit emoţia reîntâlnirii cu cei care mi-au arătat un drum în viaţă, mie şi multor alte generaţii de absolvenţi. Emoţiile au fost cu atât mai mari cu cât aşteptam de mult momentul în care să pot spune câteva cuvinte în semn de apreciere faţă de cei care rezistă şi speră într-o instituţie ce a încetat cu mult timp în urmă să mai fie „pe val“. Am discutat despre evenimentul care ne-a reunit aici, dar şi despre problemele vechi şi noi ale Facultăţii de Horticultură, cu decanul acesteia, prof. univ. dr. Dorel Hoza.

Rep.: Domnule decan, prin ce se particularizează manifestările din cadrul Zilelor Horticulturii?

D.H.: În perioada 22-25 mai, la Facultatea de Horticultură a avut loc a V-a ediţie a Zilelor Horticulturii bucureştene, o manifestare am putea spune deja cu tradiţie, la care se reunesc firme de profil ce au legătură directă sau indirectă cu horticultura. Mă refer aici la producătorii de flori şi material dendrologic, mobilier de grădină, dar şi la reprezentanţii unor firme de maşini şi utilaje destinate în general sectorului horticol.

Tot în această perioadă am sărbătorit a 60-a aniversare a Facultăţii de Horticultură şi pe cea de-a zecea a specializării de Peisagistică, ocazie cu care ne-au vizitat colegii de la facultăţile surori din Iaşi, Cluj, Timişoara, Craiova, Piteşti, dar şi reprezentanţi din Ministerul Agriculturii şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice.

Rep.: Spre deosebire de alte evenimente sărbătoreşti, în cadrul Zilelor Horticulturii am observat o preocupare pentru aplicabilitatea practică...

D.H.: Pe toată această perioadă au avut loc, după cum spuneam, mai multe evenimente, printre care s-a numărat şi prezentarea Staţiunii de Cercetare Pietroasa, care în 2005 a revenit sub tutela Universităţii de Ştiinţe Agricole şi de Medicină Veterinară.

Au mai avut loc o serie de demonstraţii practice, tăieri, altoiri, butăşiri şi alte lucrări de interes general pentru micii producători. De altfel, o parte din expozanţi sunt tineri absolvenţi care au firme, unii chiar studenţi care au început deja o activitate pe cont propriu.

Rep.: Domnule profesor, adevărul este că studenţii sunt urmăriţi în mod obsesiv de lipsa unei perspective după terminarea facultăţii…

 D.H.: Din păcate, conjunctura nu este tocmai favorabilă învăţământului horticol. Alocarea fondurilor de la minister pentru studenţii bugetari este din ce în ce mai mică. Până acum am avut învăţământ de 5 ani, am trecut la schema de 4 ani şi de la anul probabil vom merge pe cel de 3 ani. De altfel, în ultimii 18 ani, învăţământul este într-o decădere continuă, dar sperăm ca această perioadă să se încheie şi să ştim ce avem de făcut.

Pentru un absolvent de horticultură sunt multe posibilităţi de a se realiza material. Pomicultura este de exemplu o ocupaţie foarte rentabilă, dar la fel de bine se poate câştiga şi din dendrologie şi amenajări peisagistice. Peste tot se construieşte şi orice casă, cât ar fi ea de frumoasă, nu este pusă în valoare fără un minimum de spaţiu verde.

Absolvenţii mai pot lucra la firmele prestatoare de servicii, producători sau comercianţi de pesticide, îngrăşăminte, seminţe, maşini horticole. Desigur, venituri substanţiale pot fi obţinute şi din cultura de legume, forţată sau în câmp. Tehnic, în ţară avem posibilitatea să facem orice. 

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2008

Vizualizari: 745



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI