Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

„Avem nevoie de specialişti“

Domnul profesor Nicolae Constantinescu este pentru reporter interlocutorul ideal. Spune doar lucruri interesante. Dacă însă ai nerozia să te lungeşti la vorbă, cum am procedat eu, nu ştii ce să opreşti spre publicare şi ce să elimini. De aceea voi extrage doar o parte, promiţându-vă că voi reveni cu părţi din interviu extrem de importante despre evoluţia în timp a folclorului, specialitatea pe care o predă la Facultatea de Litere a Universităţii bucureştene.

De fel este din Fierbinţi, judeţul Ialomiţa, iar şcoala, până la nivelul universitar, şi-a făcut-o chiar în comuna (pe atunci, acum oraş) natală. Cu mândrie îmi spunea, lăudându-şi profesorul de română, Florian Popescu, că a intrat la facultate doar cu cunoştinţele căpătate de la acesta.

Trebuie să recunoaştem că astăzi foarte greu putem crede să se mai poate întâmpla asta. Mai ales că atunci, în anii ’57-’59, a trebuit să înfrunte şi restricţiile pe care statul le punea fiilor de intelectuali, mic burghezi şi alţi „duşmani de clasă“ ai comuniştilor, candidând doar pe 30 la sută din locuri, restul fiind deja arvunite pentru bursierii „de sfat“ (burse date de sfaturile populare pentru cei care aveau să stea cel puţin 5 ani la postul pentru care primeau bursa, aceştia intrând practic fără concurs). 

UNIVERSITATEA DIN BUCUREŞTI FACULTATEA DE LITERE
Specializare: STUDII CULTURALE. ETNOLOGIE ŞI FOLCLOR

Va şcolariza studenţi în cadrul Facultăţii de Litere, din doi în doi ani, începând cu anul 2008-2009. Nr. locuri: 50 + 20 cu taxă.

Regulamentul de admitere: Admiterea se va face pe bază de concurs de dosare, media calculându-se astfel: media de la bacalaureat (50%), media la limba şi literatura română în liceu (25%), media de la limba străină în liceu (25%). Există şi un program de master în continuarea specializării STUDII CULTURALE. ETNOLOGIE ŞI FOLCLOR.
Contact: tel.: 021 315 39 07; e-mail: cercef@gmail.com

Rep.: Domnule profesor, de ce aţi ales folclorul?

N.C.: Pe atunci se făceau cinci ani şi era o singură specializare, adică noi ne pregăteam să devenim profesori de limba şi literatura română. Din anul trei apăreau specializările, mai corect nişte prespecializări, adică nişte cursuri opţionale, între care era şi un curs de folclor pe care îl ţinea un ilustru profesor, un mare dascăl, un mare folclorist, Mihai Pop.

Acesta era la mare concurenţă cu un altul de literatură universală, pe care îl ţinea marele Vianu, şi cu unul despre Eminescu pe care îl ţinea academician Zoe Dumitrescu Buşulenga, sau altele de lingvistică, ţinute de alţi valoroşi profesori. Şi atunci, pentru că nici nu puteam să ne ducem toţi unde ar fi tras inima noastră, am ales sub influenţa unui coleg de liceu dintr-un an mai mare cursul de folclor ţinut de „Moşu Pop“, cum îi ziceam.

A început să-mi placă pentru că erau chestiuni cu care noi nu ne întâlniserăm până atunci, folclorul fiind asociat atunci cu tradiţiile, cu biserica, cu obscurantismul şi nu se prea vorbea despre el. De abia în aceea perioadă începea să se revină şi să crească puţin interesul pentru folclor. O revistă de folclor a apărut abia în 1956, cu puţini ani înainte de a intra la facultate.

Am făcut teza de licenţă cu Mihai Pop, care avea o extraordinară capacitate de a cunoaşte potenţialul omului şi de a-i da exact ceea ce ştia că va putea duce la bun sfârşit. Mie mi-a dat o temă despre care nu se mai scrisese nimic: „Epitetul în epica populară“. Profesorul a fost foarte mulţumit şi atunci mi-a propus să rămân în facultate. Aşa am rămas asistent în facultate începând cu 1964, la Catedra de folclor.

Rep.: Cum vedeţi astăzi folclorul?

N.C.: Dacă până acum cincizeci-şaizeci de ani schimbările în cultura populară erau extrem de lente, aproape insesizabile, în ultimii cincizeci de ani şi mai ales în cei de după Revoluţie modificările în societate s-au produs cu o aşa de mare repeziciune încât e nevoie de studii atente pentru a ajunge la o concluzie corectă şi ştiinţifică în ceea ce priveşte fenomenul.

Dacă înaintaşii noştri au fost preocupaţi mai ales de culegere, de tezaurizare, lucru foarte bun, pentru că ne-au rămas documente importante, noi astăzi trebuie să observăm aceste schimbări rapide survenite sub presiunea timpului modern.

Acum se şterg diferenţele între rural şi urban, nu neapărat în bine. E adevărat că s-au electrificat toate satele – mai sunt şi neelectrificate, am făcut cercetări în anii 2000 în asemenea sate –, s-au pietruit toate drumurile – şi asta tot teoretic, pentru că intri în nişte noroaie, până la genunchi, prin foarte multe locuri.

Diferenţele dispar mai ales la nivelul informaţiei. Nu mai este vârf de munte unde să nu găseşti o antenă cu care se prind 30 de programe de televiziune. De aceea avem nevoie de specialişti, şi de anul acesta se înfiinţează la Facultatea de Litere din Bucureşti o secţie de folclor numită „Studii culturale. Etnologie şi folclor“ care vrea să schimbe viziunea de la tezaurizare către interpretare, de la culegere la exegeză, de la observaţie la interpretare, adică explicare.

Adrian NEDELCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2008

Vizualizari: 697



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI