Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Buruienile care ne liniştesc inima

În uz intern, plantele trebuie să manifeste acţiune vasodilatatoare şi antiagregant plachetară (care se opune coagulării trombocitelor), în timp ce pentru uz extern acestea trebuie să asigure epitelizarea şi cicatrizarea rănilor.

Arterita şi trombangeita obtiterantă reprezintă inflamaţia arterelor membrelor posterioare, caracterizată prin senzaţie de greutate la gleznă sau pulpă, care apare în timpul mersului pentru a ceda în repaus (claudicaţie intermitentă), însoţită de uscarea pielii şi atrofierea muşchilor gambei şi care culminează cu apariţia unor ulceraţii şi gangrene, la început sub forma unor pete violacee la pulpa degetelor, urmată de distrugerea completă a ţesuturilor.

Boala este mai frecventă la bărbaţii tineri şi este agravată de frigul umed şi de fumat. Renunţarea la fumat, evitarea condiţiilor meteorologice extreme (frig, umezeală, călduri excesive), precum şi a traumatismelor sau emoţiilor, tratarea corespunzătoare a infecţiilor, a diabetului zaharat etc. preîntâmpină apariţia şi instalarea bolii.

Regimul alimentar (sărac în grăsimi saturate şi hidrogenate sau în alimente care conţin vitamina K şi bogat în peşte oceanic, ceapă, usturoi), o aspirină zilnic (dacă nu există restricţii în folosirea acesteia), gimnastica medicală, hidro- şi electroterapia, precum şi tratamentul balneoclimateric întârzie sau elimină definitiv riscul de a face cunoştinţă cu aplicaţiile traumatizante ale ortopedului.

• Coacăzul-negru – fructele conţin rutozid, săruri de potasiu, vitamina C şi acid gamma-linolenic (în uleiul gras din seminţe), cu rol antiagregant plachetar. Se pot folosi infuziile concentrate (preparate din 2 linguriţe de fructe zdrobite sau 1 linguriţă de fructe uscate/cană, infuzare 20 de minute, din care se beau 2-3 căni/zi), siropul şi gemul.

• Măceşul – infuzia sau decoctul, obţinute din 2 linguri la 1 de apă, băute vreme îndelungată, menţin elasticitatea şi permeabilitatea vaselor capilare.

• Sulfina-galbenă – se beau 1-2 căni pe zi din infuzia preparată dintr-o linguriţă cu vârf de ramuri înflorite uscate şi măcinate la o cană de apă, lăsată să se răcească timp de 20-30 de minute. Determină dilatarea vaselor periferice şi creşterea permeabilităţii acestora.

• Ghimpele – se fierb, timp de 10 minute, 2 linguri de frunze într-o cană de apă şi se beau 2 căni pe zi pentru preîntâmpinarea formării trombilor pe traiectul vaselor sanguine.

• Rozmarinul – se adaugă un păhărel de tinctură în apa de baie. Se face zilnic, timp de 3 săptămâni, câte o baie de 15-20 de minute. Tinctura se poate înlocui cu uleiul volatil sau chiar cu infuzia foarte concentrată (5-6 linguri/l, 1-2 l/cadă).

• Usturoiul – nu trebuie să lipsească din alimentaţia bolnavului de arterită (3-5 căţei pe zi sau 1-2 linguriţe de suc sau 2 vârfuri de cuţit de pudră) deoarece ameliorează circulaţia sanguină, determinând dilatarea vaselor.

• Mărul-lupului sau remful – se folosesc toate părţile plantei, aplicate direct pe zonele ulcerate sau gangrenate, ori decoctul (se fierb, timp de 5-10 minute, 2 linguri de plantă într-un litru de apă, apoi se lasă să se răcească 10-15 minute), pentru spălaturi locale şi comprese. Planta măreşte capacitatea de rezistenţă a organismului faţă de acţiunea agenţilor patogeni, stimulează granulaţia şi epitelizarea.

Radu STOIANOV
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2008

Vizualizari: 791



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI