Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

„Putem fi o prezenţă activă în agricultura UE“

Situată în lunca Prutului, una dintre cele mai sărace zone din cel mai sărac judeţ al ţării, comuna Berezeni – Vaslui este cunoscută în întreaga ţară prin societatea comercială „Agroind“. Aceasta este un exemplu de ce se poate realiza prin unirea forţelor satului, prin consecvenţă şi prin utilizarea înţeleaptă a resurselor de care dispune fiecare localitate.

Preşedintele societăţii, domnul dr. ing. Toader Dima (foto), cel care în urmă cu 18 ani era preşedinte al CAP-ului, îmi povesteşte despre începuturi.

„Am hotărât să rămânem împreună“

„Trăiam, ne spune domnia sa, euforia retrocedării pământului, dar în acelaşi timp gospodarii se întrebau ce vor face, cum vor lucra terenurile primite, cei mai mulţi dintre ei negăsind niciun răspuns. Aşa se face că într-una din duminicile din primăvara anului 1990 ne-am adunat în sala Căminului cultural şi vreo 600 de gospodari au hotărât să înfiinţeze o asociaţie pe configuraţia CAP-ului, iar mie mi-au încredinţat conducerea.“

– A fost unanimitate?

– Nu, atunci s-au retras proprietari care deţineau circa 250 ha de teren. Cu timpul au revenit, astfel încât acum putem spune că întreaga comună Berezeni este cuprinsă în cadrul societăţii noastre.

– Ce înseamnă acum, la 18 ani de la înfiinţare, societatea pe care o conduceţi?

-  Agroind-Berezeni exploatează 3.727 teren arabil, 110 ha de vie în care se includ 36 de ha pe care le-am plantat în 1993 şi tot atunci am înfiinţat 37 ha de livadă şi, ceea ce este important, zic eu, am păstrat în întregime suprafaţa irigată de
1.700 ha. Adăugaţi la acestea o fermă zootehnică cu 350 de bovine şi o mie de oi.

Aş vrea, de asemenea, să vă spun că am păstrat tot ce a avut CAP-ul înainte de 1990, am utilizat cu chibzuinţă fondurile pe care le-am obţinut, astfel încât la această dată avem bună parte din gama de maşini necesară desfăşurării activităţii. Nu suntem bogaţi, nu ne-am făcut reţele de magazine sau mai ştiu eu ce, dar prin tot ceea ce am realizat putem afirma că membrii societăţii noastre sunt mulţumiţi, desigur, tinzând spre mai bine.

Şi subvenţiile, dar mai ales munca

– Ce primesc oamenii care au pământul în cadrul societăţii?

- Până la o mie de kilograme de grâu sau echivalent la hectar; de asemenea, asigurăm la sectorul mecanizare, în zootehnie, la vie circa 100 locuri de muncă, la care se adaugă activitatea sezonieră unde ziua de muncă, în funcţie de complexitatea acesteia, este plătită cu circa 300 mii de lei vechi. Membrii asociaţiei au loturi în folosinţă şi suprafeţe pentru lucernă.
– Aminteaţi de sprijinul pe care l-aţi primit de-a lungul anilor.

-  Mai întâi subvenţiile pe care târâş-grăpiş le-am primit ne-au fost de mare folos şi mă gândesc la cele din toamna anului trecut, când pentru înfiinţarea culturilor am primit 5 milioane de lei noi.

Aşteptăm acum subvenţia europeană la unitatea de suprafaţă şi vreau să subliniez că nouă, celor mai mari, ar trebui să ni se acorde aceeaşi atenţie ca şi micilor proprietari pentru că la suprafeţele pe care le lucrăm trebuie să achităm la timp credite, plăţile pentru produsele din amonte în valoare de miliarde de lei vechi etc.

Anul trecut am beneficiat de un proiect SAPARD în valoare de 400 mii euro cu care am achiziţionat tehnică agricolă, iar zilele acestea am depus un alt proiect în valoare de 1,5 milioane de euro cu care vom completa gama de maşini, vom moderniza sectorul zootehnic şi, de asemenea, vom construi un depozit de cereale modern.

Lipsa unei pieţe organizate şi concurenţa neloială

– Cum valorificaţi producţia?

– Acesta este oful nu numai al nostru, ci al tuturor agricultorilor. Lipsa pieţei de desfacere, preţul mic care ni se oferă – parcă tot mai mic – şi creşterea continuă a preţurilor plătite pentru materialele din amonte. De asemenea, nu avem nicio piaţă organizată şi aceasta este şi din vina noastră, a producătorilor, pentru că nu suntem uniţi. Apoi concurenţa neloială şi, iată, un exemplu: avem vinuri de o calitate deosebită pe care nu le putem vinde din cauză că România a fost invadată de licori din Africa de Sud, Chile, nemaivorbind de Italia, Ungaria ş.a. care, am înţeles, au preţuri incredibil de mici. Aşa stând lucrurile, mă întreb cum îşi apără ţara noastră, propria producţie şi pe oamenii ei.

– Se vorbea de valorificarea în circuit integrat a producţiei.

- Şi aici este o poveste: ca să pătrunzi pe piaţă e nevoie de relaţii, de „cotizaţii“ ce trebuie date cui trebuie etc. În mall-uri nu intră oricine vrea, chiar dacă are marfă bună, ştiţi foarte bine. Noi am încercat să procesăm laptele, dar nu am reuşit în condiţiile în care eşti obligat să vinzi, să zicem, kilogramul de telemea cu cinci lei după ce l-ai obţinut cu şapte şi aceasta tot ca urmare a concurenţei neloiale, mai exact a produselor fabricate „la negru“, în condiţii deloc igienice şi, prin forţa lucrurilor, mai ieftine.

Revin tinerii

– Toate aceste hotărâri care au făcut din Agroind Berezeni o unitate puternică sunt „pritocite“, după cum spuneaţi dumneavoastră, de un „sfat al bătrânilor“...

...Care este consiliul de administraţie format din 13 membri, toţi proprietari de pământ, toţi oameni gospodari, cum ar fi Aurel Arhire, Niculiţă Nastase, Toader Gâlea.

Toţi ne sfătuim şi încercăm să găsim soluţia cea mai bună în rezolvarea unei probleme. Aceste hotărâri sunt duse la îndeplinire de către staful tehnic format din tineri specialişti de bună calitate: inginerul-şef Sorin Tălmaciu, care are 35 de ani, Cătălina Niculiţă care se ocupă de loturile semincere, un viitor inginer care are în responsabilitate irigaţiile ş.a. Aş vrea să subliniez că avem foarte mulţi tineri care lucrează în zootehnie, în mecanizare şi, ceea ce este interesant, au început să revină acasă oameni care au lucrat în străinătate, dar şi în Bucureşti.

E un început bun şi cred că aceştia trebuie sprijiniţi pentru a crea microferme. Intrăm în Europa cu mari unităţi cum este Agroind, dar şi cu exploataţii mici care să valorifice hărnicia şi priceperea ţăranului care a cunoscut Europa şi acum vine acasă dornic să facă la fel.

Eu cred că putem fi o prezenţă activă în agricultura Uniunii Europene. Avem oameni harnici, specialişti pricepuţi şi, iată, în sfârşit, fondurile europene. Să ne punem pe treabă!

Stelian Ciocoiu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.10, 16-31 MAI 2008

Vizualizari: 1554



֩ Comentarii

 
֠ 1.     mihai -- (11-July-2010 )
asa-i aveti dreptate unele persoane saracesc mai mult iar altele prospera prospera si iar prospera

Răspunsurile la întrebarile dumneavoastră le puteţi găsi în revista tiparită. Abonaţi-vă acum la Lumea Satului şi veţi avea gratuit suplimentul Agro-Business. Detalii aici

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI