Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Haita lui „Cuţu-Cuţu“

Mărturisesc că nu am fi intervenit în desfăşurarea acestui scandal mediatic penibil dacă nu am realiza că, în spatele lui, se află un pericol epidemiologic de proporţii. „Maidanezii citadini“, de soarta cărora se plâng atât de multe „oengeuri“, cu şi fără interes, reprezintă astăzi unul dintre cele mai mari atentate la sănătatea populaţiei citadine.

Un reputat profesor universitar din Capitală afirmă că numai la spitalul gestionat de el se prezintă zilnic între 30 şi 40 de oameni muşcaţi de câini. Din fericire, niciunul n-a prezentat „semne“ de turbare. Deşi, undeva la periferia unui sector al Capitalei, o vulpe turbată ar fi intrat în conflict direct cu o haită de maidanezi.

Fapt este că, de această dată, haitele vagaboande, patronate de oengeurile „Cuţu-Cuţu“, sunt cel puţin la fel de numeroase ca pe vremea în care fostul primar general al Capitalei, Traian Băsescu, a avut discernământul şi curajul de-a ordona izolarea lor în locaţii ce nu erau neapărat nişte ghetouri de tip nazist.

Minunea asanării veterinare a vieţii bucureştenilor a ţinut doar până când nişte asociaţii de binefacere canină au reuşit să refacă efectivele maidanezilor înflămânziţi. Într-o sfântă zi de Duminică, mi-a fost dat să asist la o prelegere aberantă asupra chestiunii maidanezilor.

Cei care se dădeau în spectacol erau nişte oengişti susţinuţi de un senator pro „Cuţu-Cuţu“. Mărturisesc că prestaţia lor pe o anume „sticlă“ a televiziunii noastre nedezinteresate, atunci când este vorba de reclame camuflate, purta în ea un iz dizgraţios.

În loc ca „cuţu-iştii“ să-şi asume măcar o minimă răspundere pentru reactivarea haitelor de câini vagabonzi pe străzile Capitalei, indivizii au apelat la arma contraatacului. Primele vizate erau autorităţile care, chipurile, au transformat „sanatoriile“ gândite de ei în nişte ghetouri.

Urmau, în ordine, veterinarii. În opinia lor, aceştia ar fi cei mai vinovaţi pentru actuala invazie a câinilor vagabonzi. În susţinerea acestei acuzaţii a apărut pe „sticlă“ şi senatorul pro „Cuţu-Cuţu“, a căruia pledoarie înfierbântată lăsa să se înţeleagă că însăşi existenţa sa materială printre noi este legată de viaţa şi bunăstarea acestor nefericite vieţuitoare.

Pentru a da impresia unei anume implicări echidistante, realizatoarea emisiuni TV a invitat în studio şi o reprezentantă a veterinarilor. O doamnă bine instruită profesional care, din motive ce ţin de o decenţă a bunului simţ, n-a putut face faţă tăvălugului oengiştilor şi senatorului pro-canin.

Cu riscul de a-i supăra pe veterinari, mă voi alia şi eu celor care-i scot ţapi ispăşitori. Asta pentru că nu şi-au făcut datoria. Mai exact spus, nu au vegheat la respectarea legii care-i obligă să asigure „curăţenia“ veterinară din jurul nostru.

Domnilor veterinari: este oare admisibil ca Bucureştiul, de pildă, să fie astăzi cea mai mare hazna a Europei? Nu este dat de la Dumnezeu să păşeşti pe trotuarele din jurul casei să nu te murdăreşti de excrementele maidanezilor sau „caninilor domestici“.

Nu punem întrebarea, pentru că dumneavoastră ştiţi mai bine decât oricine ce sursă de contaminare ascund aceste reziduuri. Ce vă împiedică să vă duceţi la îndeplinire sarcinilor profesionale? Câte amenzi aţi dat până acum celor care provoacă un asemenea pericol epidemiologic?

Suntem conştienţi că este foarte greu să asiguraţi asanarea veterinară unui mediu citadin în care domneşte anarhia. Dar, după cum bine vedeţi, cei care se ridică la suprafaţă în această chestiune delicată sunt tocmai indivizii care patronează debandada. Ei vă acuză că nu vă faceţi datoria şi au dreptate.

Vina corpului veterinar este aceea de-a nu avea cutezanţă să-i ia la întrebări pe pro „cuţişti“ şi să-i judece cu dreptate şi severitate pentru faptele lor.

Este un punct de vedere ce îndeamnă la meditaţie.

Iosif POP
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2008

Vizualizari: 677



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI