Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

În aşteptarea fondurilor structurale

Am consemnat, nu o dată, cu îndreptăţită satisfacţie, că apariţia programului SAPARD a constituit pentru mulţi investitori din cea mai săracă zonă a ţării – Moldova – un prilej de a materializa proiecte în domenii care au adus beneficii comunităţilor rurale, dar şi celor care au reuşit cu ajutorul banilor europeni să înfiinţeze sau să modernizeze ferme agricole sau zootehnice, pensiuni agroturistice, păstrăvării, ferme de creştere a melcilor etc., toate – potrivit studiilor prezentate de APDRP – urmând să fie aducătoare de profit.

Din păcate, nu au lipsit nici necazurile. Potrivit situaţiilor Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit Iaşi, pentru că nu s-au respectat termenele impuse prin contracte, în 2007, un număr de consilii locale, dar şi 72 de firme din toate judeţele Moldovei au fost nevoite să renunţe la ideea de a-şi finanţa investiţiile cu bani europeni.

Suceava – cele mai multe rateuri

În măsura în care Suceava s-a situat în topul judeţelor fruntaşe în ceea ce priveşte numărul de proiecte aprobate, în aceeaşi măsură aici s-au înregistrat şi cele mai multe rezilieri de contracte. Un număr de 21 de întreprinzători şi-au pierdut finanţările, iar cele mai multe iniţiative tăiate de pe lista de acordare a sprijinului european au vizat Măsura 3.4 – Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice.

La rândul lor, botoşănenii au pierdut 13 proiecte, în judeţul Bacău au fost reziliate alte 11, iar în judeţul Iaşi s-au pierdut 16 idei de finanţare. În acest clasament, judeţele Vaslui şi Neamţ au pierdut cinci, respectiv şase contracte de finanţare.

Împotmoliţi pe drum

Cele mai multe din aceste proiecte au fost retrase încă din start, când încă nu se cheltuise niciun ban. La altele însă beneficiarii vor trebui să înapoieze banii primiţi prin SAPARD, deloc puţini.

Printre aceştia se află societatea comercială Voiajorul SRL Piatra-Neamţ, Pancarma SRL Suceava, Dalba Tech din Iaşi. În cazul acesteia din urmă, care avea ca obiect de activitate creşterea melcilor, administratorul nu a depus documentele pentru ultima tranşă de plată. Consecinţa? Societatea Dalba Tech va trebui să înapoieze aproape 4.800 de lei.

Lipsa controlului naşte… pagube

Cei mai mulţi bani vor trebui însă să restituie unele consilii locale, acolo unde lucrările vizând infrastructura au fost făcute doar de ochii lumii. Este cazul consiliilor locale din Popricani şi Vlădeni - Iaşi sau Ceahlău – Neamţ.

La Vlădeni, pe lângă proasta calitate a lucrărilor de modernizare a unui drum efectuate de firma Castrum Corporation din Negreşti – Oaş consumatorii „au turnat smoală iarna, spune viceprimarul Gheorghe Tănasă şi un aşa-zis asfalt, iar gropile au apărut imediat“. Vor trebui plătite şi câteva miliarde de lei vechi pentru proasta execuţie a altor proiecte, cum ar fi aducţiunea de apă.

De altfel, lipsa de interes pentru calitatea lucrărilor, atât din partea organelor locale, dar şi de la nivelul judeţului au făcut ca aceeaşi situaţie să fie întâlnită şi în alte comune ale judeţului Iaşi. La Popricani, de pildă, aceeaşi firmă Castrum Corporation a „modernizat“ un drum în aceeaşi manieră, astfel încât acum, la mai puţin de doi ani de la încheierea lucrărilor, acesta arată mai rău ca înainte.

Să nu uităm că, în curând, vom avea acces la fondurile structurale şi ar fi păcat ca după atâta aşteptare să nu fim în stare să utilizăm eficient banii care ar aduce un plus de civilizaţie satului românesc.

Stelian CIOCOIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2008

Vizualizari: 1251



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI