Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Europenizarea ar putea scoate de pe piaţă cartoful românesc!

„Anul trecut am produs cartof, cheltuind 0,65 lei/kg şi sunt nevoit să-l vând cu cel mult 0,60 lei, îmi spunea zilele trecute ing. Ioan Bartha, unul dintre cei mai cunoscuţi producători din Sfântu Gheorghe – Covasna. Noroc cu cartofii de sămânţă pe care am reuşit să-i valorific cu 1,10 lei.“

La micii fermieri covăsneni stau pe stoc, la ora asta, peste 100 de mii tone de cartofi pentru care intermediarii le oferă un preţ de batjocură de 0,30 lei/kg; în timp ce producătorului român îi rămân cartofii pe stoc, intră masiv în ţară cartofi de cea mai proastă calitate din Polonia şi alte ţări ale Uniunii Europene.

Interlocutorul nostru Bartha mai are un of: „În timp ce în UE fermierului i se admite şi cartoful atins de ditilencus, la noi, dacă ţi se găseşte un singur tubercul contaminat, se distruge întreaga cantitate. Şi asta în condiţiile în care România de-abia încropeşte 2.500 ha loturi semincere, faţă de 10.000 cât ar fi nevoie!“

Povara devine tot mai grea

Cu toate necazurile, Bartha şi alţi producători ca el nu renunţă la cartofi şi va planta şi în acest an 80 de hectare. A mai avut necazuri în anul care a trecut şi cu sfecla-de-zahăr. La fel ca ceilalţi cultivatori care lucrează cu fabrica din Bod, nu a primit contravaloare pentru cele 700 de tone livrate. Nici zahăr (55 de kg/t livrată), nici banii promişi în loc.

Fermierii din Covasna duc de ani de zile în spate cartoful românesc şi nu o să-l lase de izbelişte nici în acest an. Doar vreo 10 gospodari, printre care şi Ioan Bartha, s-au dotat cu spaţii pentru depozitare şi cu toate utilajele necesare unui cultivator de talie europeană. În condiţiile în care numai pentru recoltatul mecanizat se cheltuiesc 1.000 de lei la hectar, iar întreaga cheltuială pentru realizarea producţiei pe hectar ajunge la 15.000 de lei, te întrebi cum de mai rezistă aceştia.

Ar fi mai bine să stăm cu mâinile în sân în aşteptarea cartofului primit din afara ţării? Nicidecum. Aşa cum spunea directorul DADR Covasna, în acest an judeţul se va apropia de 20.000 hectare cultivate.

Dar, din păcate, unii gospodari lipsiţi de mijloace vor pune cartof după cartof şi vor folosi drept sămânţă cei mai mici tuberculi. „Subvenţia pentru cartoful de sămânţă, afirmă Bartha, este mult prea mică, iar efortul producătorului mult prea mare şi riscant.“

Ce-i de făcut dacă implicarea statului pentru a doua pâine a ţării şi securitatea alimentară nu vor fi depline? Nu este greu de întrevăzut. Cultivatorii noştri vor fi scoşi de pe piaţa cartofului. Acest abandon ar echivala cu un adevărat dezastru.

Apasă prea tare pe umerii cultivatorilor sarcina producerii cartofului de sămânţă şi nimeni nu le susţine efortul. De la începutul până la sfârşitul anului nu au odihnă şi când îşi văd producţia gătată se trezesc cu piaţa plină de cartofi second-hand din UE.

Oare asta să însemne „europenizarea“ noastră: distrugerea producătorului autohton?

Miron ŞTEFĂNESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 6, 16-31 MARTIE 2008

Vizualizari: 1693



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI