Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Dezbatere organizată de Asociaţia „Lumea Satului“ „Finanţări şi cofinanţări în agricultură

O nouă întâlnire din seria „Finanţări şi cofinanţări pentru agricultura României“, organizată de Asociaţia Lumea Satului, a reunit la Slobozia reprezentanţi ai Ministerului Agriculturii şi fermieri din patru judeţe cu un potenţial agricol deosebit: Brăila, Buzău, Călăraşi şi Ialomiţa.

Întâlnirea a avut loc la mijlocul lunii februarie şi s-a derulat după un program bine stabilit: în prima parte reprezentanţii MADR au expus noutăţi în ceea ce priveşte mijloacele de finanţare de care pot beneficia agricultorii şi în cea de-a doua, care a fost de fapt cea mai activă, fermierii au cerut lămuriri, informaţii suplimentare şi chiar ajutor în rezolvarea unor probleme.

La dezbatere, Ministerul Agriculturii a fost reprezentat de doamna Cornelia Harabagiu, secretar de stat, precum şi de Viviana Vasile, Elena Tatomir şi Ion Roşu, director în cadrul Ministerului.

Au mai participat: Theodor Bâte, director la Agenţia pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, Viorel Morărescu, director la Agenţia Naţională pentru Consultanţă Agricolă şi Veronica Toncea, director la Fondul de Garantare a Creditului Rural.

„Ştim că formele asociative reprezintă o mare problemă pentru majoritatea producătorilor, dar trebuie să înţelegeţi rolul şi importanţa acestora, iar iniţiativa ar trebui să vină din partea voastră! De la noi trebuie să vină doar facilităţile, şi nu îndemnul să vă asociaţi“, afirmă Viviana Vasile, director general MADR.

O dilemă – afilierea la grupurile de producători

Printre cei care au vrut să-şi spună păsul s-a aflat şi un proprietar de teren din Buzău, care a încercat să dea valoare petecului său de pământ, aflat într-o zonă defavorizată. Intenţia sa este de a amenaja o plantaţie de nuci.

Auzind însă că procedura de finanţare prin SAPARD ar fi cam dificilă, proprietarul s-a temut să acceseze aceşti bani şi se întreabă, oarecum retoric: cum ar putea el să se mai dezvolte sau să facă ceva viabil, atâta timp cât nici măcar nu face parte dintr-un grup de producători?

Dilema părea să fie una generală, căci puţini dintre cei prezenţi se alăturaseră vreunei forme asociative. În ceea ce priveşte accesarea fondurilor europene, o mare parte dintre fermieri au invocat birocraţia excesivă şi numărul mare de avize care trebuie obţinute.
Ca răspuns la toate aceste temeri, reprezentanţii ministerului au ţinut să-i asigure pe cei prezenţi că nu sunt obligaţi să facă parte dintr-un grup sau asociaţie de producători pentru a putea accesa fondurile europene.

Proiectele de finanţare, singura cale
Legat de modul în care fermierii se pot dezvolta, aceştia au fost asiguraţi că, în afară de proiectele de finanţare, altă cale de a obţine banii pentru investiţii nu există.

Ei au fost îndemnaţi să apeleze, ori de câte ori va fi nevoie, la toate instituţiile agricole începând cu DADR-uri şi OJCA-uri pentru a fi informaţi şi îndrumaţi. Important de reţinut este că, atunci când merge să ceară ajutor, cel care vrea să acceseze aceste fonduri trebuie să ştie ce vrea, să aibă măcar ideea de proiect şi să aproximeze suma de care are nevoie.

„Orice început este greu. Dacă vreţi cu adevărat să vă dezvoltaţi nu vă luaţi după zvonuri legate de birocraţia excesivă sau de alte greutăţi despre care se spune că le veţi întâmpina! În tot acest program cu 27 de măsuri trebuie să găsiţi ceva care să vi se potrivească!“ susţine doamna secretar de stat.

Măsurile prioritare, în atenţia fermierilor

Legat de cele trei măsuri prioritare (121, 123, 322) pentru care se poate depune un proiect începând cu data de 3 martie, un fermier din Slobozia vrea să ştie ce poate face în vederea achiziţionării unor vaci de lapte pentru ferma sa, atâta timp cât la măsura 121 privind „Modernizarea exploataţiilor agricole“ popularea cu vaci apare ca fiind neeligibilă: „Cum putem să ajungem fermieri europeni dacă nu avem genetică, rase de calitate? Dacă luăm bani de la bancă pentru a cumpăra vacile atunci nu mai putem lua alte credite pentru modernizarea fermei respective.“

Din spusele reprezentanţilor MADR, se pare că vina în acest sens o poartă Comisia Europeană care nu mai permite achiziţia de animale prin acest Program Naţional de Dezvoltare Rurală. Regulamentul în baza căruia s-a întocmit programul prevede foarte clar acest lucru, drept urmare nu s-a mai putut purta nicio negociere pe această temă, mai ales că această investiţie a fost finanţată până acum prin SAPARD. Pentru fermele de vaci, prin PNDR se pot achiziţiona doar echipamentele necesare modernizării şi realizării construcţiilor.

Tot legat de această măsură 121, Gheorghe Stănică, primarul comunei Ciulniţa, constată că beneficiarii acestei măsuri trebuie să aibă o pregătire profesională în domeniu, lucru mai rar întâlnit printre agricultori, după cum se ştie.

Cu acest prilej, domnul Viorel Morărescu, director general al ANCA, a subliniat încă o dată, dacă mai era nevoie, rolul consultanţei agricole, adăugând şi faptul că la fiecare Oficiu Judeţean de Consultanţă Agricolă se derulează cursuri de pregătire profesională pe diferite domenii, iar cei care le urmează primesc la final o diplomă care le va permite să acceseze fondurile necesare.

Clasament privind absorbţia fondurilor SAPARD

Tabelul îl găsiţi în revistă

Acest tabel reflectă nivelul investiţiilor de care au beneficiat cele patru judeţe participante la dezbatere.

Este surprinzătoare poziţia 37 pe care se află Brăila, judeţ cu un potenţial agricol foarte ridicat.

Legat de acest clasament dezarmant, directorul APDRP, Theodor Bâte, a subliniat: „Dacă aşa stau lucrurile la această oră în cele patru judeţe, atunci părerea mea este că trebuie beneficiat din plin de PNDR! Nu aşteptaţi până în 2013 să accesaţi aceste fonduri! Încercaţi să veniţi cu proiectele cât mai repede!“

În loc de concluzii

Partea bună pe care o putem constata în urma celor trei dezbateri organizate până acum de Asociaţia Lumea Satului este că reprezentanţii MADR şi fermierii încep parcă să vorbească o limbă comună, aceştia din urmă dovedindu-se a fi mai informaţi şi mai dornici de a afla modalităţile prin care pot obţine fonduri care să-i ajute să se dezvolte.

Au dovedit-o nu atât prin numărul foarte de mare de participanţi, cât mai ales prin întrebările pertinente pe care  le-au adresat şi care denotă faptul că fie s-au lovit de anumite probleme, fie s-au documentat. Important este că au plecat de la această întâlnire cu câteva lămuriri pe care le aşteptau de mult.

Valentina ŞOIMU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.5, 1-15 MARTIE 2008

Vizualizari: 888



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI