Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Însemnări din mansardă

Pasiunea ştiinţifică – zootehnia
G.K. CONSTANTINESCU

Vă oferim partea a doua şi ultima a episodului dedicat puiului de găină pe care profesorul G. K. Constantinescu l-a scris în perioada autoizolării sale. Respectăm, ca şi până acum, întru totul punctuaţia originală.

Puiul de găină (II)

Dar acum să revin la puii de găină.

Puiul de găină, când este mic de tot, este o fiinţă nespus de drăgălaşă. Căţelul şi pisoiul sunt disgraţioşi la prima vârstă. Mânzul şi viţelul sunt simpatici, dar sunt animale de grajd, pe când puiul de găină îl ţii în casă, în bucătărie, sub ochi şi-ţi dezvoltă un irezistibil sentiment de atracţie. Învăţat apoi de mic cu manipulările, rămâne blând şi după ce s-a făcut găină.

Într’o zi arătam găinile mele din curte unuia din proprietarii firmei Ştefănescu – Griviţa,  care se interesau de avicultură. Găinile mâncau, căci doar găina asta face toată ziua. Dorind să-i arăt mai de aproape un exemplar frumos, mă aplec, le mângâi şi aleg una din ele, iar găina se lasă, fără protest, să fie luată în braţe. Deodată, aud atunci, din spate, glasul Domnului Ştefănescu:

- Ce? Ce-i asta Domnule! Extraordinar! Găinile stă să le mângâi. Teribili mai sunt şi zootehniştii ăştia! N’am mai văzut aşa ceva. La mine fug găinile nebune, cum te apropii de ele.

Da, aşa este. Metoda de creştere modelează individual. Specia permite această modelare, care însă trebuie repetată la fiecare exemplar, căci ceea ce nu este înnăscut nu se acumulează dela o generaţie la alta, sau, cel puţin, ca să fiu intransigent, nu se acumulează la sigur sau, şi mai bine zis, nu este ereditar.

Caracterul, după cum am mai spus, este neereditar. El poate fi însă menţinut în forma dorită prin educaţie uniformă la fiecare generaţie. Iar la  animalele domestice caracterul este un element foarte important, aşa că zootehnistul trebuie să ştie cum îl formează, spre deosebire, de pildă, de zoolog, pe care asemenea problemă nu-l preocupă. Metodele de creştere constituie de aceea unul din capitolele principale ale zootehniei, echivalente cu metodele de educaţie sau pedagogice la copil.

Iată de ce am spus că zootehnia este o ştiinţă bogată şi fecundă.

Să nu merg însă prea departe cu consideraţiile zootehnice. Până aici cred că mi s’a putut îngădui, ţinându-se socoteala că amintirile de faţă sunt ale unui zootehnist.

Dr. Dan M. Constantinescu
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.1, 1-15 IANUARIE 2008

Vizualizari: 694



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI