Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Cartoful românesc, în mare suferinţă

Domnul ing. Ioan Benea, preşedintele Federaţiei Naţionale „Cartoful“ din România, ţine să ne împărtăşească gândurile sale despre primul an al prezenţei cartofului autohton în Uniunea Europeană.

„Partea bună a acestui început este dotarea prin programul SAPARD cu utilaje performante – afirmă dl Benea. S-au finalizat fericit multe proiecte prezentate în perioada preaderării. Utilajele respective au fost de mare ajutor fermierilor în prelucrarea terenurilor, la plantat şi efectuarea tratamentelor necesare, în acţiunea de recoltare şi în mai mică măsură la procesare.“

Din păcate, clima anului trecut a zădărnicit în mare parte realizarea unor producţii de cartofi competitive. „În perioada mai-iulie, când culturile aveau nevoie de mai multă apă, a predominat seceta, în timp ce de la 1 august a plouat dublu faţă de intervalul mai sus-menţionat.

În 34 ani de când lucrez în agricultură nu m-am confruntat cu asemenea situaţii! Toamna trecută, din cauza ploilor a avut loc o repornire a vegetaţiei, determinând un fel de «puire» a cartofului. În plus, a plouat şi în perioada recoltatului, întârziindu-se lucrarea.

Apoi solul a îngheţat, făcând imposibilă încheierea recoltării de pe 1.000 ha în judeţele Braşov, Harghita, Covasna, Neamţ, Suceava, Bacău şi Iaşi. Ploile au făcut inutile tratamentele din ultima perioadă, astfel încât bolile şi dăunătorii şi-au continuat acţiunea în depozite.“

Atenţie la importuri!

Aderarea României la Uniunea Europeană ne-a adus şi dezavantaje. Din Polonia şi chiar din Occident ne-au venit mari cantităţi de cartofi, blocând pur şi simplu livrările producătorilor autohtoni care începuseră bine. Se vindeau din depozit cu 0,60-0,80 lei/kg, iar acum stagnează şi nu se mai vând nici cu 0,40 lei/kg.

Trist este faptul că intră în ţară şi cartofi aflaţi în carantină în ţările respective, din cauza atacului de ditilencus sau clavibacter.

Ei au fost botezaţi în acte „ceapă“ sau alte legume, pentru că au fost strecuraţi între mărfurile respective. Totodată, se aduc din afară cartofi mari, trataţi cu chimicale.

La SC Hibridul Hărman SA, societate condusă de ing. Benea, s-au obţinut producţii de peste 30 t/ha la soiurile timpurii de cartofi Agatha, Riviera, Impala, Tresor, Miranda, iar la cele târzii producţiile n-au depăşit 16 t/ha. „Salvarea, spunea interlocutorul, ne-a venit de la grâu, care a dat în medie peste 5 t/ha, dar şi de la sfecla-de-zahăr, unde s-au atins producţii de 40 t/ha.“

Deşi unitatea produce sămânţă de cartofi, din aceasta s-au desfăcut, până în prezent, foarte mici cantităţi pentru că la această oră beneficiarii nu şi-au vândut marfa din producţia anului trecut şi nu dispun de lichidităţi. Nici supermarket-urile nu mai aduc cartofi decât din ţările de origine ale patronilor, de unde primesc şi subvenţii.

Ce rămâne de făcut? „Pentru noi, 2008 va fi un an plin de frământări şi griji. Dacă vor rezista jumătate din producători, este bine!

Şi nu e o noutate că în Ungaria s-a întâmplat acest lucru în primul an după aderare. Un lucru este sigur: dacă noi, românii, nu vom consuma produse, inclusiv cartofi româneşti, riscăm să nu mai avem producători.“

Miron ŞTEFĂNESCU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 3, 1-15 FEBRUARIE 2008

Vizualizari: 1318



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI