Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Ce vor silvicultorii Branului?

Spre sfârşitul fiecărui an, inginerii silvici din comunele brănene se întâlnesc, din iniţiativa Asociaţiei „Fiii şi prietenii Branului“. Cea de-a patra întâlnire a avut loc într-un decor feeric, prilejuit de complexul turistic „Cheile Grădiştei“ din comuna Moeciu-Bran.

Alături de o parte dintre cei peste 100 de ingineri silvici originari din comunele brănene, la reuniune au participat profesori universitari de la Facultatea de Silvicultură din Braşov, primari ai comunelor brănene, parlamentari originari din această zonă ş.a.

Despre Bran se poate spune că oamenii de aici au o adevărată vocaţie silvică. Faţă de oricare altă localitate din ţară, Branul se află în frunte, după numărul de ingineri silvici. Primii au absolvit facultăţi de silvicultură din Viena, Schemnitz şi Brăneşti, încă din secolul al XIX-lea. Numărul de universitari silvici este de 8, doctorii în silvicultură sunt peste 10, plus membrii silvici ai academiilor.

Dezamăgiri care umbresc speranţele

Dezbaterile prilejuite de această reuniune s-au axat pe două comunicări: Proiectul Noului Cod Silvic, între speranţe şi dezamăgiri (referent acad. prof. Victor Giurgiu) şi Arondarea ocoalelor, problemă actuală a administraţiei silvice (referent ing. Dan Runceanu, director tehnic al Direcţiei Silvice Braşov).

Discuţiile au scos în evidenţă constatarea potrivit căreia „Proiectul Noului Cod Silvic“ conţine, pe de o parte, componente generatoare de satisfacţie şi speranţe pentru îndreptarea nedreptăţilor care au afectat starea pădurilor ţării în perioada de tranziţie, iar pe de altă parte cuprinde componente contrare, dezamăgiri care umbresc speranţele pentru o gestionare durabilă şi performantă a pădurilor.

Participanţii la dezbatere au susţinut că este absolut obligatorie adoptarea principiilor fundamentale ale gestionării durabile a pădurilor (primordialitatea funcţiilor ecologice; recunoaşterea polifuncţionalităţii ecosistemelor forestiere; conservarea şi ameliorarea biodiversităţii; recunoaşterea rolului predominant al silviculturii pentru dezvoltarea rurală şi durabilă).

Silvicultorii au speranţa că, la nivelul Camerei Deputaţilor, se vor pune în aplicare cerinţele pentru adoptarea unui Cod Silvic aliniat la legislaţia ţărilor din Uniunea Europeană şi adaptat la împrejurările generate de schimbările climatice manifestate în ţara noastră prin creşterea frecvenţei şi a intensivităţii hazardelor naturale, respectiv a inundaţiilor catastrofale, secetelor severe, alunecărilor de teren ş.a.

În finalul comunicării sale, profesorul Victor Giurgiu s-a adresat factorilor de decizie pentru reînfiinţarea Departamentului Silviculturii în cadrul actualului minister de care depinde silvicultura şi reintroducerea cuvântului „pădure“ în denumirea Ministerului Agriculturii.
Poate ar fi bine.

Teodor MARIAN
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 3, 1-15 FEBRUARIE 2008

Vizualizari: 707



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI