Home   Despre noi   Abonamente   Video   Articole   Oferte   Anunturi   Newsletter   Agro Business   Contact   Arhiva

Imprimati articolul

Sfinţii şi sărbătorile Făurarului

Obiceiuri româneşti

Făurar-Februarie - Denumirea vine de la Faur, adică perioada când se lucrau uneltele agricole. Pentru că are cele mai puţine zile, Făurar este considerat mezinul lunilor anului.

1 februarie - Sf. Trifon (Trif Nebunul)

Această zi este considerată prima mare sărbătoare a calendarului agricol, pomicol şi viticol. Sfântul Trifon este cel care apără viile şi livezile de omizi, lăcuste, viermi şi gândaci. Era zi nelucrătoare, pentru ca holdele să nu fie atacate de insecte. Viile, livezile şi grădinile sunt stropite cu aghiazmă pentru a fi ferite de mană, piatră şi ger.

Sf. Trifon este patronul lupilor, având legătură cu Sf. Petru şi lupii acestuia. El este şi apărător de rele şi de durere, spunându-se că cine nu îl respectă se îmbolnăveşte de „ducă-se pe pustii“.

Istorisirile populare spun că numele de Trif Nebunul provine de la faptul că a speriat-o pe Maica Domnului când aceasta se ducea la biserică după 40 de zile de la Naşterea lui Iisus Hristos.

2 februarie - „Stretenia“

Întâmpinarea Domnului numită popular „Stretenia“, această zi era respectată, în special, de crescătorii de animale, pentru ca fiarele sălbatice (urşii şi lupii) să nu le atace gospodăria. În unele locuri, aceasta era ziua boilor, când erau hrăniţi direct din mâinile oamenilor, nu cu furca, semn al respectului faţă de animale. Se credea că dacă boii beau apă din urmele lăsate de picioarele lor, anul va fi unul mănos. 

Stretenia sau Stratenia era considerată o femeie rea, periculoasă şi schimbătoare, asemănătoare, într-o oarecare măsură, cu Baba Dochia.

Ofensată de Trifon, îl pedepseşte pe acesta: turmele lui sunt mâncate de lupi. Firea ei capricioasă este observată şi în vremea din această perioadă. Dacă apa este dezgheţată, Stretenia o îngheaţă, şi invers. Dacă este deja zăpadă, din această zi se va încălzi. Dacă de Stretenie este cald, vara va fi una călduroasă şi îmbelşugată, iar de va fi frig, vara nu va aduce rod.

Tot în această zi are loc „Târcolitul viilor“, un ritual de ocol, îndeplinit de viticultori. În unele zone, bărbaţii merg la vie, să o taie şi să o lege. Din bucăţile tăiate îşi împodobesc brâiele, pălăriile şi fac un praznic la care dezgroapă o sticlă de vin din anul trecut.

11 februarie - Sf. Vlasie

Acest sfânt este considerat protectorul femeilor gravide. Femeile însărcinate respectă această zi pentru a naşte copii sănătoşi. Este ziua în care păsările migratoare încep să se întoarcă.

22 februarie - Lăsata Secului pentru Postul Mare al Paştelui

În această zi finii merg la naşi şi tinerii la bătrâni pentru a-şi cere iertare. Se duc cu daruri şi lumânări aprinse. În unele zone se aude „Strigătura peste sat“, un obicei prin care comunitatea îi judecă pe cei care au comis „greşeli“ cu un an în urmă.

Sunt „strigaţi“ cei care nu vor să se căsătorească, tinerii însurăţei care nu se acomodează cu viaţa de familie, cei care încalcă normele morale (primar, jandarm, popă etc.), bărbaţii care îşi părăsesc nevestele, femeile adultere, scandalagii, presupuşii hoţi şi babele satului, care se ţin de farmece.

24 februarie - Dragobete

Este fiul Dochiei, echivalenţii săi fiind Cupidon, la romani, şi Eros, la greci. Dragobetele este un flăcău voinic, puternic, frumos şi tare iubitor. În unele zone ale ţării mai este numit şi „Năvalnicul“, crezându-se că a fost transformat în floarea cu acelaşi nume de către Maica Domnului.

În această zi tinerele cupluri trebuie să se întâlnească pentru a rămâne îndrăgostite tot anul. Fetele erau sărutate de băieţi, acesta fiind prilejul prin care comunitatea afla ce nunţi se mai pregătesc pentru toamnă.

De Dragobete, fetele mari adunau apa din zăpada netopită sau de pe frunzele de fragi. Se credea despre această apă că este născută din surâsul zânelor şi că avea proprietăţi magice, făcând fetele mai frumoase, motiv pentru care era păstrată cu mare grijă.

Dacă o femeie atingea un bărbat străin se credea că devenea mai drăgăstoasă. Unele femei munceau în această zi tocmai pentru a fi pedepsite de chipeşul Dragobete. Ele luau drumul pădurii şi erau „nevoite“ să se lase iubite de acesta.
  
Dana DUMITRIU
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 3, 1-15 FEBRUARIE 2008

Vizualizari: 924



֩ Comentarii

--> Click aici pentru a adauga un comentariu




© 2005-2011 REVISTA LUMEA SATULUI